Mama lui Mihai Viteazul, unul dintre cele mai controversate personaje din istorie. Povestea de viaţă nespusă a doamnei Tudora

Istoria o creionează pe doamna Tudora, mama lui Mihai Viteazul, în lumini şi umbre. În prima parte a vieţii a reuşit „prin influenţe“ să cumpere scaunul de domn al voievodului, iar la bătrâneţe s-a retras din viaţa laică, devenind călugăriţa Teofana.

Istoria oferă foarte puţine detalii despre originile voievodului Mihai Viteazul. Toate cronicile amintesc despre Unirea Principatelor sau faptele de vitejie prin care s-a remarcat în luptele antiotomane.

Chiar dacă sunt puţine, cronicile oferă detalii surprinzătoare despre nonconformistul domnitor muntean. Multe dintre aceste date fac referire directă la mama sa, intrată în istorie cu numele de doamna Tudora.

Patriciana născută în Bizanţ

Cu origini Cantacuzine, doamna Tudora s-a născut în Epirul grecesc, zona Bizanţului, după unii istorici în 1530, după alţii 1535. „Cronicarul Baltsar Walter o consideră chiar sora banului Iane Cantacuzino.

El face aceste specificaţii în binecunoscuta sa lucrare dedicată lui Mihai Viteazul” precizează profesorul de istorie Ştefan Grigorescu. Alte documente ale vremii susţin faptul că doamna Tudora era, de fapt, sora lui Şaitanogul ( „fiul satanei” în traducere) un influent neguţător din Imperiul Otoman.

Mare neguţătoare, doamna Tudora s-a stabilit în Oraşul de Floci, localitatea Giurgeni judeţul Ialomiţa astăzi, acolo unde a reuşit să facă foarte multă avere din comerţul cu blănuri. Tot aici se presupune că l-a adus pe lume şi pe Mihai Viteazul.

„Voievodul ar fi apărut în urma unei legături pe care a avut-o cu Pătraşcu cel Bun” adaugă profesorul Ştefan Grigorescu. Pătraşcu cel Bun este nimeni altul decât domnitorul Ţării Româneşti, între anii 1554 – 1557.

Datorită averii impresionante pe care o avea, doamna Tudora a devenit un personaj extrem de influent în Evul Mediu românesc. Cronicile vremii precizează faptul că ea i-ar fi cumpărat scaunul domnesc voievodului Mihai Viteazul, plătindu-i Porţii lăzi întregi de galbeni. Doamna Tudora părăseşte ţinutul Oraşului de Floci şi se mută la Curtea Domnească în 1593, o dată cu ungerea ca domn al Ţării Româneşti a lui Mihai Viteazul.

Testamentul maicii Teofana

După 1599, odată cu intrarea lui Mihai în Transilvania, doamna Tudora renunţă la viaţa laică şi îmbracă hainele mănăstireşti. Merge la schitul Ostrov de pe Olt şi devine maica Teofana. De acolo merge la mânăstirea Cozia, întru reculegere şi rugăciune.

Între timp, în Ţările Române circulau nenumărate clevetiri care contestau identitatea doamnei Tudora, drept mama lui Mihai Viteazul. Pentru a alunga toate aceste suspiciuni, maica Teofana redactează un testament, care se păstrează şi astăzi la Cozia. În paginile documentului ea a precizat următoarele amănunte, de o deosebită importanţă istorică:

„Eu, roaba Domnului Iisus Hristos, călugăriţa Teofana, muma răposatului Mihail voevoda din Ţeara Românească, vieţuit-am viaţa ceştii lumi deşartă… şi înşelătoare… şi am petrecut lumeaşte destul, în tot chipul în viaţa mea, până ajunsu şi la neputinţa bătrâneaţelor meale şi la slăbiciunea mea, în sfânta mânăstire, în Cozia la lăcuinţa sfintei troiţe şi la răpausul răposatului Mircea voevoda. Şi trăiiu de ajunsu şi luaiiu şi sfântul cin călugăresc derept plângerea păcatelor meale. Acuş mă ajunse şi vestea de săvârşirea zilelor drag fiiului mieu Mihail voevod de sărăcia doamna sa şi a coconilor domniei lui prin ţărăle străine. Fuiu de plângere şi de suspine ziua şi noaptea (...)“.

Maica Teofana se stinge din viaţă în 1606, la cinci ani de la decapitarea fiului său Mihai Viteazul. Trupul neînsufleţit al acesteia este depus în pronaosul bisericii mari al mânăstirii Cozia, alături de mormântul lui Mircea cel Bătrân.

Citiţi şi:

Mihai Viteazul, un soţ de coşmar. Escapade amoroase cu ibovnice de viţă nobilă

Lupta de la Oraşul de Floci. Cum a apărat Mihai Viteazul de furia hoardelor turceşti cetatea în care s-a născut