FOTO Povestea amiralului din sufragerie

O flotilă din Al Doilea Război Mondial a „acostat“ în sufrageria unui poliţist din Slobozia. Machetele fregatelor, ale crucişătoarelor şi ale submarinelor construite de poliţistul Cristian Neguţescu sunt perfect funcţionale şi gata de luptă în orice moment.

Inspectorul principal Cristian Neguţescu lucrează de mai bine de două decenii la Serviciul Poliţie Rutieră Ialomiţa. În timpul liber este însă amiral. Între cei patru pereţi ai apartamentului în care locuieşte şi-a construit singur o adevărată flotilă. El deţine patru nave de suprafaţă şi şapte submarine, toate replici ale ambarcaţiunilor militare folosite de germani şi de japonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Submarinul german VII C41 şi cuirasatul Bismarck

Odată trecut pragul apartamentului, ajungi direct pe “ponton”. Turul bazei militare navale este asigurat de Rex, un rottweiler prietenos care îi întâmpină pe toţi musafirii care doresc să vadă colecţia vapoarelor şi submarinelor de război.

După ce şi-a îndeplinit datoria, patrupedul se retrage apoi în postul său de santinelă şi supraveghează atent orice mişcare.

Ambarcaţiunile militare sunt „ancorate“ pe toţi pereţii sufrageriei. Deasupra televizorului tronează macheta celebrului submarin nemţesc VII C41, cu care nemţii dominau adâncurile mărilor în timpul celei de-a doua mari conflagraţii mondiale.

 Lângă o comodă, redus la o scară de mii de ori, se află temutul submarin japonez I – 53.  Colecţia cuprinde şi replica temutului cuirasat Bismarck, cunoscut şi sub numele de „stăpânitorul“ german al apelor.

La data lansării sale la apă, în 1939, a fost considerat cel mai mare vapor de război din istorie. Pe un alt perete, poliţistul Neguţescu a “ancorat” şi un submarin american din clasa Gato, care la vremea construcţiei sale a costat peste două milioane de dolari.  Acum este confecţionat din fibră de sticlă şi din răşină şi are cel mult 15 kilograme.

Povestea navelor de război din apartament

Este duminică, iar Cristian Neguţescu se află acasă, alături de familie. Nu poartă uniformă de amiral, ci o ţinută lejeră. Se apropie de cea mai importantă piesă a colecţiei sale, submarinul VII C41, pe care-l ridică de la locul său şi-l aşază pe masa din sufragerie. Macheta are o lungime de peste un metru şi jumătate şi cântăreşte mai bine de 10 kilograme.

„Pasiunea mea pentru navele de război a început în copilărie, când părinţii m-au înscris la cursurile de navomodele de la Clubul Elevilor. Acolo am învăţat să fac nave civile. Primele vapoare pe care le-am consturit au fost nişte veliere. Aşa am rămas cu o pasiune pentru vapoare şi am zis să creez nave de luptă. Sunt mult mai frumoase şi au mult mai multe detalii pe care poţi să le scoţi în evidenţă“, povesteşte Cristian.

Motoare turate şi lansări de torpile

Ceea ce puţini ştiu este că flotila din apartament este funcţională. Şi vapoarele de război, submarinele sunt acţionat de câte un motor electric şi pot lansa torpile. Amiralul face şi o demonstraţie. Scoate o porţiune a carcasei submarinului VII C41 de pe masă şi, cu ajutorul unui comutator,  ambarcaţiunea porneşte.

Poliţistul dispare câteva momente şi revine  ţinând în mână telecomanda cu care controlează submarinul. Motoarele încep să fie turate, iar sufrageria este invadată de sunetul sonarului. Un radar aflat pe bordul navei se mişcă la stânga şi la dreapta. În partea din faţă se deschid, una câte una, trapele torpilelor. Muniţia iese în câteva secunde şi loveşte parchetul. Un led ce are rolul de reflector transmite în cod morse următorul mesaj: „Sunt VII C41!“.

„Aşa cum puteţi observa, toate navele de aici sunt perfect funcţionale. Submarinele le-am proiectat astfel încât să se scufunde în apă, iar navele să plutească la suprafaţă. Au foarte multe componente electronice, toate etanşe, pentru a nu pătrunde apa. Când am timp, merg la Amara şi le lansez pe lac“, susţine amiralul.

Piese de la jucării stricate şi de la ceasuri vechi

Fiecare navă de război care alcătuieşte flotila lui Cristian Neguţescu seamănă perfect cu originalele. Confecţionarea lor presupune însă cunoştinţe temeinice de fizică, matematică şi electronică, discipline pe care el le stăpâneşte destul de bine.

 Materialele pe care le-a folosit sunt diverse. Flotila are în componenţa sa piese provenind de la jucării stricate, de la aparate radio, de la casetofoane sau de la ceasuri vechi. „Este foarte greu să găseşti componentele de care ai nevoie. Multe dintre ele nici măcar nu se mai fabrică. Aşa că, dacă ai nevoie de piese, improvizezi cu ce ai la îndemână.

Multe dintre componete provin din obiecte care au aparţinut prietenilor şi pe care nu le mai utilizau“, spune Cristian Neguţescu. De exemplu, pentru a ataşa unui submarin din colecţie tubul special prin care ambarcaţiunea primeşte aer de la suprafaţă, a „împrumutat“ o componentă din propriul frigider. Munca este extrem de migăloasă şi presupune multă atenţie şi concentrare. Realizarea unei astfel de nave poate dura chiar şi până la trei ani.

Totul începe cu confecţionarea carcasei, pentru care foloseşte plastic şi fibră de sticlă, după care urmează îmbinarea tuturor componentelor electrice şi electronice, astfel încât nava să fie funcţională. Când totul este asamblat la milimetru, urmează aplicarea stratului de vopsea.

Curăţate cu migală

Întreţinerea flotilei din apartament este esenţială. Cel mai mare inamic al navelor de război confecţionate de Cristian Neguţescu este praful. Pentru a-l combate, el foloseşte un sistem special. „Trebuie îngrijite cu atenţie. Tocmai de aceea, nu folosesc decât o pompă cu aer pentru a şterge navele de praf. În niciun caz cârpe sau pensule fine, pentru că se poate oricând deteriora ceva“, explică amiralul.