VIDEO România lucrului prost făcut: comuna cu şapte parcuri şi cocotieri portocalii, dar fără drumuri asfaltate sau canalizare

Locuitorii comunei Cungrea din Olt aşteaptă în continuare canalizarea şi drumurile decente. Între timp, au parte de şapte parcuri, cocotieri portocalii, dosare pe rol şi condamnări pentru foşti primari. Vă spunem povestea comunei în cadrul campaniei „România lucrului prost făcut“.

Ion Murguleţ a devenit primar al comunei Cungrea (judeţul Olt) în anul 2008, din partea PDL. Investiţiile promovate de Murguleţ au făcut zona celebră de-a lungul anilor. Cu toate acestea, fostul primar s-a ales, la finele anului trecut, cu o condamnare definitivă la doi ani de închisoare, cu suspendare, pentru un contract prin care a adus localităţii un prejudiciu de peste 160.000 lei: modernizarea a 23 de fântâni publice, pe care le-a îmbrăcat în lemn, deşi nu aveau apă bună de băut.

Fântânile îmbrăcate în lemn sunt însă una dintre cele mai mici investiţii coordonate de primarul din acea perioadă. Mult mai scumpe au fost cele şapte parcuri din toată comuna, fiecare dintre ele însemnând câteva bănci, coşuri de gunoi şi doi stâlpi de iluminat eco.

„Păi, sunt două la Spătaru, la Popeşti şi şcoala veche, la Urleasca Mică, al treilea, la dispensar, ăla de-l văzurăţi, al patrulea, mai e unu’ la sediul PNL, ăsta de la primărie şi încă unu’ la şcoala de la Oteştii de Sus“, rezumă un funcţionar al primăriei situaţia actuală. În total pentru cele şapte parcuri s-au cheltuit aproximativ 4.000.000 de lei.

Iniţial, primarul de atunci, Ion Murguleţ, i-a informat pe consilierii locali că jumătate din banii pentru parcuri vor veni de la Fondul de Mediu. Totuşi, când responsabilii din minister au constatat că ceea ce ar fi trebuit să fie un parc de 20.000 de metri pătraţi s-a împărţit de fapt în şapte parcuri mai mici, dar şi că s-a semnat inclusiv pentru lucrări neefectuate, au obligat autorităţile locale să dea înapoi cofinanţarea şi să plătească toată suma din bani locali. Aceleaşi constatări le făcea şi Curtea de Conturi, iar drept urmare Murguleţ şi primarul care i-a urmat, Dorel Alexe, au fost trimişi în judecată.

„S-a luat în calcul totalul suprafeţelor şi nu s-a ţinut cont de construcţiile existente, care sunt în paragină şi pentru care există proiecte de demolare. Instalaţiile de irigat nu au fost puse în funcţiune şi plantele vegetale s-au uscat. S-au facut angajamente pentru două trageri. Au venit la vizita în teren şi a ieşit o diferenţă de calcul. Curtea de Conturi a verificat numai locaţia de aici, rămânând în sarcina primăriei să se constituie o comisie pentru verificarea celorlalte locaţii, să se măsoare şi să se stabileasca întinderea prejudiciului. Când timpul ne va permite, o să constituim o comisie. Le-am spus că o parte din bunuri au fost furate. Trebuia încheiat un act adiţional, dar era păgubos şi, dacă-l încheiam, mai dădeam încă o tranşă înapoi. Când am preluat mandatul, am renunţat la locaţia de la Şcoala Gimnazială, care costa aproximativ trei miliarde vechi, pentru că nu se demolase încă şcoala veche. Acum trebuie să restituim prima tranşă, plus dobânzile. Noi trebuie să achităm banii, pentru că altfel ni se vor bloca conturile. Cine se face răspunzător? O să vină organele competente. Voi face sesizare. Eu am să constitui o comisie, dar nu e competentă să facă aşa ceva. O să vină şi constructorul, şi dirigintele de şantier“, încerca să se scuze, într-o şedinţă de consiliu local din 2015, primarul care i-a urmat lui Murguleţ, Dorel Alexe.

„La parcuri ni s-a spus că sunt bani europeni şi că vom plăti cofinanţare de 5-15%  dacă va fi nevoie. Eu, şi probabil şi alţii, ne-am opus. Toţi au zis că sunt Gică contra. S-au stabilit locaţiile. Am cam mârâit. La ce trebuie parc la o cocioabă? Adevărul pur l-am aflat după. Au fost şi alte localităţi, dar când s-a pus problema cofinanţării primarul nostru a plusat şi a spus 49%. Trebuia să facem o situaţie cu cheltuielile efectuate, să stabilim cele care nu au respectat oportunitatea, cele care au fost plătite cu valoare mai mare sau nu corespund din punct de vedere al achiziţiilor. Nu s-a făcut nimic. Trebuia supus unui audit. Propun, pentru că suntem în această situaţie, să se verifice toate achiziţiile pe ultimii 6, 7 sau 8 ani. Să se solicite organelor competente inspecţia judiciară şi DNA să vină să le ridice şi să stabilească legalitatea lor şi vinovaţii. Nu există ceva care să fie în regulă, de la acoperişul dispensarului, la fântâni, parcuri“, îi replica primarului un consilier.

Ce-a mai rămas din parcuri

Ruinele parcurilor, amenajate de firma Rupiah, se mai văd şi astăzi, năpădite de buruieni. La început, spun localnicii, parcă ar fi avut ceva potenţial. „Ce să vă zic, pomi n-au fost, dar au plantat vreo două magnolii, nu le-a udat nimeni şi s-au uscat. I-am rugat să mi le dea mie, le-aş fi îngrijit, dar n-au vrut. Bani aruncaţi pe fereastră, în timp ce la fiecare ploaie nouă ne intră apa de pe deal în casă. Pe vremea lui Ceauşescu era un şanţ, apa nu-ţi venea în curte, acum nu mai e nimic. Niciunul n-a făcut nimic, au angajat oameni cu opt clase în primărie şi-au tocat banii, atât“, declară Mariana Murguleţ, localnică, făcând precizarea că n-are nicio legătură de rudenie cu fostul primar.

Sătenii nu mai au puterea să facă haz de necaz, ştiu că ar face-o pe banii lor. „Păi despre ce parcuri vorbiţi, că eu sunt de 25 de ani aici şi n-am văzut niciun parc. Să facă şi ei ceva pentru tinerii ăştia, că nici la căminul cultural nu se mai duc“, spune un alt localnic. „Suntem o mulţime de mame cu copii mici, era ceva să fie ceva frumos amenajat, dar nu există. Aaaa, vorbiţi de băncile acelea? Păi alea sunt parcuri? Noi tot aşteptăm, de la fiecare primar, acum avem altul, poate ăsta o face ceva“, spune o tânără mamă, la intrarea în magazinul din sat.

De aici se porneşte discuţia despre cocotierii portocalii şi celelalte investiţii aiuritoare ale primarului Murguleţ. „Ăştia doi mai sunt (n.r. - cocotierii), ceilalţi au dispărut“, spune o altă localnică.

„Oportunitatea investiţiei“

Actualul primar, Liviu Voiculescu, nu vrea să facă prea multe comentarii în problema parcurilor şi a cocotierilor. „Ce-aş putea să vă spun? Cade pădurea pe noi, nu ştiu dacă fix de parcuri aveam nevoie, dar nu prea sunt eu în măsură să judec oportunitatea investiţiei, o fac organele statului“, spune primarul.

Ce s-a ales de cocotieri

În comună, într-o intersecţie, încă funcţionează o altă achiziţie interesantă. Este vorba despre un ceas care a funcţionat multă vreme în Slatina şi care, odată ajuns în Cungrea, în mandatul lui Ion Murguleţ, a fost prezentat ca fiind darul municipalităţii slătinene. Mai apoi s-a aflat că a fost plătit cu 60.000 lei. În ceea ce priveşte cei patru cocotieri de plastic, tot din vremea lui Murguleţ, acum au mai rămas doar doi. Ceilalţi doi au fost luaţi de o firmă care avea de recuperat o datorie de la Primărie.

Şi fântânile care i-au adus fostului primar Murguleţ condamnarea la închisoare cu suspendare se degradează pe zi ce trece. Singurul obiectiv de care încă se mai bucură localnicii este terenul sintetic dotat cu nocturnă, întreţinut şi folosit de tineri.

Cungrea - comuna cu şapte parcuri şi cocotieri portocalii