Soluția care schimbă statistica privind rata de alăptare în maternitate. „Este cea mai ieftină și mai eficientă imunizare”

Deși este alimentul-medicament, cei mai mulți dintre bebelușii din România nu beneficiază de laptele matern în primele lor luni de viață. Într-o maternitate județeană s-a observat cum se modifică statistica schimbând un lucru esențial – sprijinul real oferit mamelor.

În prima săptămână din august, la nivel mondial este marcată Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân, o inițiativă globală susținută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), UNICEF, ministerele sănătății din numeroase țări și organizațiile partenere din societatea civilă. În fiecare an se abordează o temă, în acest an aceasta fiind „Alăptarea pentru un început de viață sustenabil: să consolidăm ceea ce funcționează”.

Datele nu arată foarte bine nici la nivel mondial, statisticile indicând că aproximativ 48% dintre sugarii cu vârsta sub șase luni sunt alăptați exclusiv, însă în România lucrurile stau cu mult mai rău.

„Deși studiile și cercetările recente sugerează o tendință de creștere a prevalenței alăptării exclusive în România, nu există în prezent date naționale oficiale recente care să actualizeze indicatorul privind alăptarea exclusivă până la vârsta de șase luni. Ultimul studiu național realizat în parteneriat cu Ministerul Sănătății și UNICEF România (2011) a raportat o rată a alăptării exclusive până la vârsta de șase luni de 12,6%, ceea ce subliniază necesitatea continuării măsurilor de promovare și sprijinire a alăptării”, arată Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), într-un articol postat recent pe site-ul propriu.

Pentru a înțelege de ce este atât de importantă alăptarea exclusiv la sân în primele luni de viață am stat de vorbă cu șefa Secției Neonatologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, medicul primar Lucica Alexe. Aici cifrele în privința alăptării au început să crească în doar câteva luni, după ce la nivelul maternității a fost amenajat un lactarium. Este o sală în care mamele care întâmpină dificultăți cu alăptarea sunt consiliate și sprijinite pentru ca alăptarea să devină cel mai firesc lucru.

În maternitatea Slatina sunt aduși pe lume, lunar, în medie, 100-110 copii. 

Adevărul: Datele oficiale nu sunt încurajatoare în privința alăptatului la sân în România. Ce se întâmplă în maternitate, locul în care ar trebui să înceapă totul?

Medic Lucica Alexe : În ultimul timp, la nivelul secției s-a înființat un spațiu dedicat, lactarium, prevăzut cu șase pompe de muls profesionale și unde mamele sunt ajutate să își colecteze laptele, să stimuleze lactația. În sensul acesta, la nivelul secției, în ultimele șase luni a crescut rata de alăptare la sân, datorită acestor pompe de muls. Mamele își stimulează lactația, se instalează mai devreme și astfel copilul nou-născut este pus la sân și poate să primească completare de lapte praf în prima zi, maxim a doua zi de viață. După care rămâne pe alimentație exclusiv la sân.

„Laptele matern este standardul de aur”

Faptul că mamele stau în același salon cu nou-născutul ajută și el?

Categoric, da. La noi se întâmplă de foarte mult timp. Eu sunt în acest spital din 2004 și de atunci era sistemul rooming-in.

 Și atunci, de unde rata mică de alăptare?

Încercăm să internăm nou-născutul în același salon cu mama cât mai curând posibil după naștere. Și, de asemenea, inițierea alimentației la sân în primele două ore după naștere.

Dacă nașterea este naturală și nou-născutul ajunge în salon cu mama mult mai repede. În primele două ore se internează amândoi în același salon. În cazul operațiilor cezariene, la 12, maxim 24 de ore de viață ale nou-născutului.

Cine ar trebui să le susțină pe mame în privința alăptării? Personalul de la Neonatologie, de la Ginecologie?

Aici ambele secții sunt implicate și este foarte bine. Cu cât primesc sprijin și indicații de la ambele secții, cu atât lucrurile merg mai bine. Personalul nostru este pregătit, se ocupă de poziționarea nou născutului la sân și să le învețe pe mame tehnica de alăptare. De asemenea, le instruim în ceea ce privește avantajele alimentației la sân, atât pentru nou născut, cât și pentru mamă.

Care sunt aceste avantaje?

Se știe că laptele de mamă este alimentul ideal, este standardul de aur, conține substanțele nutritive optime pentru dezvoltarea sănătoasă a nou-născutului. Este prima imunizare, cea mai ieftină și cea mai eficientă imunizare. Scade riscul de apariție a infecțiilor, riscul de alergii, riscul de astm bronșic, riscul de apariție a anemiilor și a rahitismului la copil. Creează legătură între mamă și copil, nou-născutul se simte protejat în brațele mamei la sân. Dezvoltarea neurologică, foarte importantă, și a organelor, în special la nou-născuții prematuri.

Și avantajele alăptării pentru mamă?

Scade riscul de cancer de sân, de cancer ovarian, de diabet zaharat de tip 2. Oferă flexibilitate, adică poate să alăpteze la orice oră și în orice loc. Costurile, de asemenea, sunt mai scăzute. Dezvoltă instinctele materne.

 Și care ar fi motivele pentru care, cu toate aceste avantaje, mamele refuză totuși să alăpteze? Sau poate nu toate refuză?

Unele au contraindicații. Pot să fieatît  contraindicații materne, cât și neonatale. Și atunci aceasta ar fi una din cauze.

O altă cauză cred că este lipsa de informare și de educație primară. Unele dintre ele argumentează că vor lăsa nou-născutul în grija bunicilor și vor pleca în străinătate. Altele dintre ele ne spun că îl vor alăpta acasă. Cu toate că alimentația la sân este alimentație la cerere, nu este impus un program anume, dar, probabil, în confortul lor de acasă se simt mai bine, mai pregătite. De exemplu, operația cezariană implică un disconfort, o durere. Asistentele merg în fiecare salon, la fiecare mamă, poziționează nou-născutul la sânul mamei, dar unele dintre ele mai acuză dureri și nu termină tot procesul de alăptare, adică timpul necesar cât ar trebui, și atunci completează cu formulă de lapte.

Există consilieri de alăptare în maternitate?

La nivelul spitalului, nu. Consilierea este făcută de personalul medical.

„A crescut cu aproximativ 20% rata de alăptare în doar câteva luni”

Dar nu poate fi prea târziu dacă decid să înceapă alăptarea acasă?

Cu cât se întârzie mai mult poziționarea și alăptarea la sân, cu atât nou-născutul, chiar dacă e nou-născut, simte, știe și alege calea ușoară. La biberon muncește mai puțin, ca să zic așa.  Dar lucrurile se schimbă, mai ales în ultimele luni. Deja se vede la costurile pe care le înregistrăm pentru laptele praf. A crescut cu aproximativ 20% rata de alăptare în doar câteva luni.

Care este avantajul acestui lactarium?

Stimulează secreția și laptele se instalează mai repede. Copilul simte că îi vine laptele din sân și atunci rămâne acolo. E spectaculos ce se întâmplă.

Spuneți că e un avantaj inclusiv pentru copiii care au nevoie de terapie intensivă. Dacă există totuși o contraindicație pentru atașarea la sân, ce faceți?

Medicul Lucica Alexe, șefa secției Neonatologie a SJU Slatina FOTO: Alina Mitran

 În terapie intensivă ajung atât prematurii cât și nou-născuții la termen. Patologia e diversă și pentru unii și pentru alții. Și mai ales pentru prematurii extrem de mici, laptele de mamă este ideal pentru începerea alimentației cu acei 1-2 mililitri pe care începem la un nou-născut de 1 kg. Mama se mulge cu pompa de muls, este ajutată și instruită, totul se întâmplă în condiții igienice, aseptice - acesta este încă un avantaj al pompei de muls - și laptele colectat îl aducem la fiecare incubator al nou-născutului și se alimentează prin gavaj. Rolul pompelor în acest caz este și de a crea un confort psihic mamei, care astfel contribuie la îngrijirea lui, la susținerea lui, chiar dacă nu poate să-l ia în brațe și să-l pună la sân.

Aveți și o bancă de lapte?

Nu, nu avem bancă de lapte. Banca de lapte presupune o investiție mai complexă. Bancă de lapte există la „Marie Curie”, există la Brașov și cred că în pregătire și la Sibiu, dacă nu mă înșel. Și la fel, 100% pe cale de a se deschide, dacă nu s-a și deschis, la Filantropia București.

Și este un vis acesta și pentru maternitatea din Slatina, având în vedere că aveți lactarium și ați făcut un pas?

Este un vis, da, pot să spun că da, dar un pic mai îndepărtat.

Mamele astăzi pot să-și facă și rezerve de lapte?

Acesta este un vis mai apropiat, pe care îl voi pune în aplicare. Sper că în anul care urmează să achiziționăm frigidere speciale, cu pungi speciale pentru colectarea laptelui, pentru a-l congela, și va fi de ajutor pentru nou-născuții pe care îi vom avea în Terapie Intensivă. Bineînțeles, fiecare pungă va fi inscripționată, cu nume. Este un vis pe care, cu siguranță, o să-l punem în practică mult mai devreme.

Se întâmplă și ca mama să alăpteze la început și, pe perioada spitalizării, să nu mai poată să facă asta?

 Da, se întâmplă și lucrul acesta la prematurii care sunt spitalizați pe o perioadă prelungită. Se instalează și oboseala mamei, sunt mai mulți factori.

Sunt situații în care este nevoie de consiliere psihologică? Ajută o astfel de abordare și la creșterea ratei alăptării?

 Da. Și avem psihologi la nivelul materialității. Echipa trebuie să fie completă: obstetrician, neonatolog, psiholog. Dacă am avea și un consilier în alăptare ar fi ideal.

Momentul adoptării alăptării la sân variază și în funcție de cum s-a realizat nașterea, prin cezariană sau naștere naturală?

Mamele care nasc natural reușesc să alăpteze mai repede, pentru că se mobilizează mai repede. Este 

Aveți și situații în care mamele să refuze categoric alăptarea la sân?

Au fost și astfel de situații, dar sunt rare.

Ar putea fi făcut ceva la nivel de școala părinților, suplimentar, astfel încât să se îmbunătățească statistica aceasta?

Noi am avut două astfel de sesiuni, de școala mamei. Nu s-a organizat cu periodicitate, dar plănuim să facem și cu periodicitate. Anul trecut s-a întâmplat de două ori, în ultima parte a anului, și au venit multe gravide, a fost sala plină. Chiar m-am emoționat când am văzut sala plină, aceste cursuri sunt de interes. La ultima sesiune au fost multe întrebări din partea gravidelor.