Analiză „Schema Sâmbăta”: noua portiță descoperită de români pentru a fenta prima zi neplătită de concediu medical. Ce spun pacienții

Dileme majore pentru departamentele de HR în gestionarea concediilor medicale. Tensiunile dintre angajatori și Casele de Asigurări de Sănătate cresc, pe fondul suspiciunilor de manipulare a noilor reglementări privind retenția. 

Pacienții renunță la concediul medical FOTo: Shutterstock

De la 1 februarie 2026 (și până la sfârșitul anului 2027), prima zi din concediul medical acordat pentru boală obișnuită nu va mai fi plătită (fiind considerată zi de retenție). Vestea a venit ca o lovitură pentru angajații care și așa spun că fiecare zi de concediu medical le aduce venituri cu mult diminuate față de salariu, însă problemele nu se opresc aici. Acum oamenii din departamentele de Resurse Umane au o mare dilemă, nereușind să se pună de acord în privința calculului sumelor datorate acelor angajați care au avut în februarie zile de concediu medical. Plata pentru aceste zile se face în cursul lunii martie, în condițiile în care modificarea legislativă privind excluderea de la plată a primei zile de concediu medical nu a fost urmată, așa cum se aștepta, de apariția normelor de aplicare.

Controversa este și mai mare de când au fost voci care au semnalat că, pentru a evita prima zi de concediu medical neplătită, angajații s-ar prezenta pentru concediu în weekend. Șeful casei Județene de asigurări de Sănătate Hunedoara a semnalat că „au apărut foarte multe concedii medicale care încep sâmbăta”. „Foarte multe consultații sau prezentări la UPU sau la alte cabinete medicale, ceea ce ridică cel puțin câteva semne de întrebare și asupra cărora ne vom apleca atunci când vom efectua controale prin departamentul de specialitate. Sunt foarte multe certificate de concediu medical discutabile, cel puțin discutabile”, a declarat Adrian David, conform sursei citate.

Aici apare controversa, anumiți specialiști din departamentele de HR ale angajatorilor considerând că faptul că începe concediul medical într-o zi nelucrătoare nu influențează cu nimic plata, respectiv nu se produce „salvarea” primei zile care nu se mai plătește de la 1 februarie 2026, concediul medical fiind acordat pentru zile calendaristice. Mai mult, nu ar mai fi nevoie de niciun fel de norme de aplicare, fiind suficiente prevederile art. 56 din OUG nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea 399/2006, cu modificările și completările ulterioare.

„Există program de 8 ore, există program de 12 ore. Cum facem?”

Președintele Asociației pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, care va fi prezent și la evenimentul Healthcare Forum 2026: Adevărul despre Sănătatea României, organizat de adevarul.ro spune că i-au fost semnalate din țară fel și fel de spețe și că, într-adevăr, este un haos în interpretarea legislației pe această temă, fiind cu siguranță nevoie de completări pentru o aplicare unitară.

„Nu au avut în vedere faptul că pot să apară situații în care oamenii să ia concedii sâmbătă-duminică și sunt domenii în care în aceste zile se lucrează. (...) Mai mult, sunt zile cu 8 ore, sunt zile cu 12 ore, este program de noapte, program de zi. Cum facem?”, sunt dileme ale oamenilor de la salarizare, a semnalat Barbu.

Oamenii sunt puși în situația să aplice legea fără norme de aplicare, deși în aceste situații se impuneau, explică Barbu. Dificultăți sunt și în ceea ce privește interpretarea legii când se ia în calcul vechimea în muncă, și aici simțindu-se nevoia de clarificări, a mai semnalat reprezentantul pacienților.

Dincolo de dilema specialiștilor din birourile de salarizare există și situația în care informaticienii, la rândul lor, trebuie să modifice programul informatic prin intermediul căruia se gestionează salarizarea, or și ei simt nevoia unor clarificări.

Pe de altă parte, „aranjamentele” care sunt semnalate din rândul responsabililor din casele județene de asigurări s-ar fi putut rezolva cu mult mai simplu, însă nu se dorește, este de părere reprezentantul pacienților.

„Faptul că acuză că există aranjamente - este o chestie falsă. Nu există aranjamente, există o situație reală, oamenii se îmbolnăvesc și sâmbăta”, a adăugat Barbu. Pe de altă parte, nu era nevoie de o astfel de modificare de lege și de o măsură precum neplata primei zile de concediu medical pentru a stopa presupusele nereguli din sistem, ci de o măsură de care asociația pacienților vorbește de peste 10 ani, anume implementarea auditului clinic, pe care să-l realizeze Casa de Asigurări de Sănătate.

„Problema este că nici Casa de Asigurări de Sănătate nu are instrumentul de a face auditul clinic, pentru că Ministerul Sănătății, de ani de zile, nu le pune la dispoziție legislație și norme legate de auditul clinic, iar ei nu au cum să controleze. Trebuie să facă control cu personal calificat care este îndrituit să facă audit clinic, adică medici de specialitate, care să spună: haideți să vedem, și-au luat concediu medical pe ce boală? Și acolo este un cod al bolii. Bun, codul bolii corespunde unei anume specialități medicale. Și Casa de Asigurări apelează la un expert al lor sau un expert de pe o listă națională, elaborată și aprobată de Ministerul Sănătății, se alege un expert și i se cere să-l expertizeze, un caz sau un pachet de cazuri”, a indicat Barbu.

Un astfel de control ar trebui desfășurat în scop preventiv. „Ce controlează? Dacă boala a fost reală, sau dacă n-a fost reală, sau, dacă se înscrie în categoria de boli care nu pot fi dovedite oricum, cum sunt crizele psihiatrice, atunci are dreptul acel medic care face auditul să discute cu medicul care a prescris, iar medicul care a prescris trebuie să-i justifice motivul pentru care i-a dat concediu medical. În felul ăsta ce face? Descurajează fapte care sunt contrare legii din partea medicilor prescriptori. Pentru că aici este problema. Toată lumea dă vina pe pacient. Bun, pacientul este cel mult complice în situația asta, dar cel care acordă concediul medical și este de specialitate, vinovatul principal, este medicul care prescrie un concediu medical”, a adăugat Vasile Barbu.

Neplata primei zile de concediu medical, măsură adoptată cu scopul de a aduce mai mulți bani la buget prin descurajarea prescrierii de concedii medicale fără ca în fapt să existe o boală, va avea până la final cu totul alt efect, mai avertizează Barbu.

Din păcate, reprezentanții pacienților sunt cu mâinile legate, pentru că nu pot contesta măsura adoptată prin ordonanță de urgență decât prin intermediul Avocatului Poporului - la care de altfel au și apelat - care să sesizeze la rândul lui Curtea Constituțională. Riscul pe termen scurt este inclusiv acela ca anumiți angajați să nu-și primească banii pentru februarie, dacă nu se lămurește modalitatea de calcul.

Ce prevăd modificările în vigoare de la 1 februarie 2026

OUG 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, apărută în Monitorul Oficial chiar în ultima zi a anului trecut, menționează, la articolul II:

„(1) Pentru certificatele de concediu medical eliberate în perioada 1 februarie 2026-31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi și se suportă după cum urmează:

a) de către angajator, din a 2-a zi până inclusiv în a 6-a zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, cu excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b) din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:(i) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. a), și până la data încetării incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;(ii) a 2-a zi în cazul indemnizațiilor care se suportă integral potrivit legii din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

(2) Perioadele de diminuare a indemnizației de asigurări sociale de sănătate potrivit alin. (1) constituie stagiu de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, cu menținerea calității de asigurat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

(3) Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor alin. (1) se aprobă prin normele prevăzute la art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.

Actul normativ spune că  indemnizațiile se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi, nu cu o zi lucrătoare, iar faptul că prima zi de concediu care cade într-o zi nelucrătoare nu schimbă cu nimic situația, sunt de părere cei care nu simt nevoia de clarificări pe această temă. Cu alte cuvinte, nu ar avea niciun fel de importanță faptul că oamenii încearcă să înceapă concediul în weekend.

Deși statul a urmărit prin această măsură să diminueze cheltuielile efectuate pentru îmbolnăviri nereale, descurajând prescrierea de concedii medicale, la final există riscul ca același stat de fapt să nu câștige mare lucru. Poate că se reduc acele concedii de o zi, pe care unii angajați reușeau să le obțină pentru a face „punte” între alte zile libere, în schimb măsura de a nu mai plăti prima zi de concediu medical, coroborată cu măsurile adoptate încă din vara anului trecut de micșorare a procentului din salariu care se plătește în funcție de boală, dar mai ales de numărul de zile de concediu medical, vor duce la creșterea numărului de concedii lungi, fenomen observat și în alte țări care au adoptat astfel de măsuri.

Ceea ce de asemenea se întâmplă, aspect sesizat de mai bine de o jumătate de an, este că angajații se prezintă la lucru bolnavi, iar costurile pot fi cu mult mai mari, pe de o parte din cauza scăderii productivității, iar pe de alta ca urmare a creșterii riscului de a îmbolnăvi și alți colegi dacă afecțiunea este contagioasă.

Problemele din sistemul sanitar vor fi dezbătute, în 24 martie 2026,  în cadrul evenimentului „Healthcare Forum 2026: Adevărul despre Sănătatea României”, la care vor fi prezenți decidenți din sănătate, manageri de spital, medici din specialități diverse, reprezentanți ai pacienților, reprezentanți ai sectorului de producere și distribuție a medicamentelor etc..