Recolte distruse de secetă. Porumbul și floarea-soarelui, aproape pierdute în două județe. Soluții: „Culturi de legume, afine”
0Fermierii din sudul țării încep să notifice primăriile cu privire la pagubele generate de secetă, dar caută și soluții pentru anii care urmează. Direcțiile agricole își trimit oamenii în teren, deși deocamdată nu sunt indicii că statul ar putea oferi compensații pentru pierderile suferite din cauza secetei.
În județele din care, în vara lui 2024, venea solicitarea de a declara zecile de mii de hectare pârjolite de soare zone calamitate vin din nou vești rele. Culturile de porumb și floarea soarelui sunt aproape compromise pe zeci de mii de hectare în fiecare dintre județele Olt și Dolj, iar fermierii își fac socotelile să vadă dacă recoltele bune de grâu și rapiță (cei care au avut acest noroc) le vor permite să-și acopere pierderile pentru ce ar fi trebuit să recolteze în această toamnă. La direcțiile agricole județene au început să sosească notificările, iar inginerii sunt în teren pentru a constata dacă spusele fermierilor se confirmă.
„Lucrăm în întuneric, nu știm nimic sigur”
„Porumbul e calamitat 100% și floarea e în jur de 70%, de floare se mai alege ceva. Dar ministerul nu ne-a comunicat nimic cu seceta. Problema este că încep primăriile să strângă documente de pe la fermieri, să facă rapoarte operative și să le trimită la noi și noi să facem comisii. Ne băgăm în niște lucruri fără să știm care e finalitatea. Anul trecut se știa finalitatea, se dăduse și ordonanță de urgență, se știa cum și în ce fel, cât se dă la hectar, acum lucrăm în întuneric, nu știm nimic sigur, nici cei de la minister nu știu”, a declarat directorul Direcției Agricole Județene Olt, Ion Drăgoi.
Luni, 4 august 2025, a fost prima zi în care reprezentanții DAJ Olt s-au deplasat în teritoriu, pentru a vedea culturile de primăvară despre care fermierii spun că le vor aduce doar pierderi. Operațiunea o fac în condițiile în care și deplasările au devenit o problemă, pentru că instituția rămâne fără bani de combustibil. În tot acest timp, la DAJ sună alți fermieri, care întreabă ce să facă, dacă să inițieze vreun demers oficial, pentru că nimănui nu-i este clar dacă se vor mai acorda sau nu despăgubiri.
Circuitul documentelor presupune ca fermierul să se adreseze primăriei din zona în care exploatează terenul, aceasta să întocmească un raport operativ cu suprafețele notificate de către fermieri, iar raportul să ajungă la Direcția Agricolă. „De aici formăm comisie, cu oameni de la noi, de la APIA, de la AFIR sau ANIF, mergem acolo, vedem situația, facem procesul verbal și-l introducem în registrul operativ. Facem raportul de calamitate, îl băgăm la dosar și poate să rămână așa dosarul, deocamdată nu știm”, a adăugat directorul Ion Drăgoi.
În județul Olt sunt peste 100.000 hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui calamitate, o suprafață ceva mai mică decât anul trecut. În 2024, pentru fiecare hectar de cultură compromisă de secetă statul a acordat un sprijin de 1.000 lei (1.000 lei a fost suma maximă pentru cazul în care cultura a fost calamitată 100%, sumele scăzând proporțional cu gradul de afectare).
În Olt, aproximativ 30.000 hectare teren arabil cultivat cu porumb și floarea soarelui (dintr-un total de 150.000 hectare) sunt situate în zone irigabile, mai spune directorul DAJ Olt, însă fermierii nu au exploatat acest avantaj.
„Avem și floarea-soarelui, în nordul județului, care arată foarte bine”
În Dolj, în anumite zone, situația este și mai dramatică. Fermierii au declarat calamitate și suprafețe din culturile de grâu și rapiță, mii de hectare în total, iar acum fac înștiințări și pentru floarea-soarelui și porumb, iar procesul este abia la început.
„Sudul județului e foarte afectat. Porumbul e până la 100%, iar floarea-soarelui de la 50% și până la 80 -90%. La acest moment avem echipele în teren”, a declarat directorul DAJ Dolj, Romulus Sorin Agapie.
În Dolj, necazurile pentru fermieri s-au ținut lanț. Au avut probleme încă din primăvară, când livezile au fost afectate de îngheț, după care a bătut grindina, iar seceta le-a pus capac. Pentru cele 54 hectare de plantații pomicole afectate de înghețurile târzii se speră la un ajutor, pentru care statul român a apelat și la structurile europene. Dacă sunt speranțe și pentru cultura mare, rămâne de văzut. „Anul acesta, la porumb e mai rău decât anul trecut. Dacă anul trecut a mai fost ceva, acum… În zona de nord lucrurile stau puțin altfel, avem și floarea-soarelui, în nordul județului, care arată foarte bine”, a mai spus Agapie. Din localități precum Sopot, Secu, Seaca de pădure, Brabova nu au venit deocamdată înștiințări privind suprafețe afectate, a mai spus directorul. În Dolj, suprafețele irigabile se ridică la 50.000 hectare, iar în anumite zone fermierii chiar au exploatat acest avantaj.
Productivitate record, preț cu mult sub așteptări
În Olt, mulți dintre fermierii care vor avea pierderi la culturile prășitoare s-au bucurat de productivitate mare, în schimb, la grâu. Încă își fac calculele să vadă dacă vor putea, astfel, acoperi pierderile de la culturile de primăvară, însă ceea ce nu le dă speranțe e prețul mic. „Situația nu e roză din cauza prețurilor. La grâu prețul este de 0,8 lei/kg, iar la categoria extraordinară, super-panificație, mută la 0,83-0,84 lei/kg. Rapița este 2,1 lei/kg. Fermierii rapiță nu prea mai au, se depozitează și mai greu. A fost o cultură rentabilă anul acesta, grâul devine rentabil dacă faci peste 6,5 tone/ha. Am făcut și noi anul acesta performanță la grâu, am avut cea mai mare performanță de când lucrăm, am avut și investiție, dar, cel mai important, a plouat în luna mai, au făcut și cei care nu au cine știe ce tehnologie”, a explicat fermierul Teiu Păunescu, pentru „Adevărul”.
Pentru că profitabilitatea fermei ține cont și de culturile care aduc pierderi, afectați vor fi inclusiv proprietarii de teren, care vor primi de la arendași mai puțin decât și-au făcut fermierii inițial calculele că-i vor putea recompensa ca urmare a producției bune la grâu. „Probabil că ne vom opri la 1.000 kg arenda, nu mai sărim la 1.200, cât am vrut inițial. Încă facem socoteli”, a adăugat Păunescu.
Și mai tare îi frământă însă pe fermieri ce vor face în viitor, pentru că devine evident că ceva trebuie schimbat. Puțuri nu pot fora, pentru că nu reușesc să dea de apă, în anumite zone, nici la 30 metri adâncime, iar la adâncimi mai mari se complică lucrurile și financiar și birocratic, așa că o variantă rămâne să se îndrepte către culturi mai profitabile, pe care să le obțină de pe suprafețe mai mici, în culturi intensive.
„Culturi de legume, afine, alte plante care se pot face, în 100 hectare, cât fac în 1.000 cereale. Intensive și să-mi permit să fac și irigare prin picurare”, a mai spus Păunescu.
Fermierul testează și la această dată culturi noi. Ricinul, căutat pentru industria farmaceutică și cea cosmetică, dar și pentru industria uleiurilor auto, este o variantă. Provocatoarea însă în cazul acestei culturi este combaterea buruienilor și ar mai fi și alte aspecte de pus la punct. „Se pretează foarte bine la noi, problema la ora actuală eu am cu buruienile. Nu există, cel puțin noi nu le cunoaștem, erbicide adecvate”, e precizat fermierul.
Cultura va deveni profitabilă cu adevărat după ce acestea sunt depășite și după ce producția poate fi și procesată pentru obținerea uleiului de ricin.
Se încarcă comentariile...
