De la secetă pedologică la speranțe pentru cel mai bun an agricol de multă vreme încoace. „E câmpul vesel tot”
0Fermierii au trecut de la îngrijorarea că ar putea avea din nou un an problematic la speranțe de recoltă cum n-a mai fost de multă vreme încoace. Ploile de mai au venit la timp, chiar dacă siguranța unui an agricol bun o vor avea „doar când văd recolta în hambare”.
Din județul Dolj, unul lovit puternic de fenomenele meteo extreme înregistrate în prima parte a lunii mai, vin vești bune acum. Cantitățile de precipitații căzute ar putea schimba situația culturilor pe care unii fermieri deja le declarau calamitate din cauza lipsei de precipitații.
La Direcția Județeană pentru Agricultură Dolj au ajuns, înainte de ploi, înștiințări operative privind afectarea a peste 7.000 hectare de culturi agricole. Seceta era motivul invocat, culturile de grâu și orz afectate fiind situate pe raza localităților Calopăr, Segarcea, Gângiova, Valea Stanciului, Măceșu de Sus. Tot de efectul secetei pedologice s-au plâns și fermieri din Ișalnița, menționând zeci de hectare de grâu, rapiță, floarea-soarelui și orzoaică afectate. La Ișalnița și grindina a făcut pagube, situație de asemenea semnalată prin rapoarte către Direcția Agricolă. Problemele pentru fermieri veneau după un an 2024 de asemenea secetos, în care culturile de primăvară au fost aproape complet compromise în multe zone.
„Ne așteptăm la supraproducții”
Ultimele ploi dau însă speranțe. „Culturile arată foarte bine, nu sunt probleme, ploile nu au fost torențiale să poată să apară fenomenul de băltire, deocamdată nu avem sesizări cu privire la așa ceva. Starea de vegetație e foarte bună. Per ansamblu ne așteptăm la supraproducții, din ce am discutat cu fermierii și din ce am văzut în teren. Exclud zona unde a fost fenomenul de grindină, în special zona Caraula, Almăj, Coțofenii din Dos, Șimnic, unde acolo au fost afectate, în proporție de 100% aproape, de grindină și vijelii. Ploaia de acum a venit la timp și a făcut foarte bine”, a precizat directorul DAJ Dolj, Sorin Agapie.
Compromise de grindina căzută în prima parte a lunii mai au fost suprafețe întinse, în total peste 25.500 hectare, din localitățile: Teasc, Coțofenii din dos, Almăj, Mischii, Ișalnița, Brădești, Șimnicu de Sus, Scaești, Radovan, perișor, Orodel, Cernătești, caraula, Rojiște, Coțofenii din față, Giubega, Izvoare, Celaru, Plenița, Drănic, Siliștea Crucii, Segarcea, Unirea, Castranova, Amărăștii de Sus și Sălcuța. „Mulți voiau să întoarcă cultura”, a precizat directorul DAJ Dolj.
Doljul are o suprafață arabilă de peste 500.000 hectare. Din înștiințările depuse, au fost afectate de fenomenele extreme peste 7.100 hectare de grâu (dintr-un total de peste 160.000 hectare), 91 hectare de porumb (dintr-un total de peste 43.000 hectare) etc..
Culturile de toamnă care au scăpat de grindină ar putea evolua chiar foarte bine. Suprafața însămânțată în toamnă a și crescut, fermierii reorientându-se pentru a se feri de seceta extremă din timpul verii.
„S-a mers pe culturile de toamnă de ce? Tocmai să se evite fenomenul de secetă care se poate instala în primăvară. Și atunci fermierii își ia ca și măsură de precauție culturile înființate în toamnă, pentru că mai există șanse să prindă precipitații. Culturile arată foarte bine după ploi, dar să le vedem în hambar, în depozit, asta e cel mai important”, a mai spus directorul Sorin Agapie.
„Încă suntem în secetă pedologică moderată”
La Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic, Dolj, este un optimism moderat. Ploile din luna mai dau speranțe, însă deficitul de apă din sol este important.
„Apa este binevenită pentru culturile înființate în primăvară, iar la grâu este foarte bine pentru că este la înflorit acum. Dar, dacă ne-ar mai da și în iunie, ar fi și mai bine. Noi ne aflăm într-o zonă cu secetă pedologică moderată. În lunile ianuarie și februarie am fost chiar în secetă pedologică excesivă, pentru că în ianuarie a fost doar un litru de precipitații, februarie 6 l/m.p., or la noi multianuala este undeva între 42,7 l/m.p. în ianuarie și 34,3 l/m.p. în februarie. În martie am fost oarecum apropiați de multianuală, dar și acolo am fost cu un deficit”, a precizat directorul științific al instituției, dr. ing. Claudia Dunăreanu. Cu ploile căzute în aprilie și mai, și acestea tot sub media multianuală (s-au adunat 48 l/m.p. în aprilie, față de o medie de 58 l/m.p., respectiv 68 l/m.p. în mai, față de o medie de 77,5 l/m.p.), condițiile se apropie de optim. „Să spunem că suntem aproape de optim, dar încă suntem în secetă pedologică moderată”, a apreciat ing. Dunăreanu.
După ultima ploaie, bogată, liniștită, a venit însă vântul care usucă tot. Nici temperaturile nu sunt tocmai ce trebuie, plantele având nevoie și de căldură, nu doar de apă. Cu toate acestea, se speră la producții mai mari decât anul trecut, an marcat de o secetă extremă.
„La culturile de toamnă avem speranțe mari față de anul trecut. Acum totul depinde de Dumnezeu, că poate să ne dea o piatră, Doamne-ferește. Pe noi ne-a ocolit, ca stațiune, în zonele limitrofe a mai dat piatră la începutul lunii mai. În condiții normale de climă ne așteptăm să avem ceva rezultate mai bunicile față de anul trecut la culturile înființate în toamnă: la grâu, la orz, la triticale, la rapiță. Floarea-soarelui și porumbul au pornit bine în vegetație, au fost ajutate de ploi, dar a fost frig. Acum, până la vară, până în august, când se recoltează, mai este. Dacă vine o secetă și o arșiță ca anul trecut, și nu poate să lege porumbul... Agricultura, da, este o loterie”, a mai spus ing. Dunăreanu.
Anul trecut producția la grâu a fost de doar 3.000 kg/ha, însă în mai era deja o secetă extremă instalată, care s-a prelungit și s-a acutizat în vară. Deficitul general de apă în sol a fost, anul trecut, de minus 230 l/m.p., a mai precizat reprezentanta Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic.
„Dacă nu ploua până pe 15 mai, putea să-i dea cu găleata după”
Și vecinii din Olt se bucură de ultimele ploi și se așteaptă la producții cum nu au mai fost de multă vreme. „Dacă nu ploua acum trei săptămâni, de când a început așa să plouă, era grâul la bob, așa rămânea, nu mai punea pe el. A dat ploaie exact când era la formarea bobului. Anul ăsta să nu aud că se mai plâng. Anul ăsta fac 6-7-8 tone/hectar. Și rapiță 3,5 – 4 tone, mazăre.... E câmpul vesel tot acum”, a declarat directorul Direcției Agricole Județene Olt, Ion Drăgoi, pentru „Adevărul”.
Au căzut cantități care cumulat au ajuns la 80-90 l/m.p. în zona de centru a județului și undeva la 60-70 l/m.p. în sud, a precizat Drăgoi. „Nici prea multă, nici prea puțină. Până la 120-130 ll/m.p. nu sunt probleme. Dar dacă bate vântul două-trei zile, jumătate s-a dus. Deocamdată e bine. N-a mai fost așa de ani de zile. Dacă mai dura până pe 15 mai să nu plouă, putea să-i dea cu găleata după, n-aveai ce face. Dar a plouat exact la formarea bobului, la păioase mă refer, la rapiță tot la fel. Rapița era deja mai avansată puțin. Anul ăsta să vedem floarea-soarelui și porumbul ce mai fac, iunie-iulie-august, dar la păioase va fi bine. Anul trecut au făcut în jur de 4-5 tone, chiar dacă s-au plâns fermierii”, a mai spus directorul DAJ Olt.
În special în sudul județului Olt era mare nevoie de precipitații, fiind partea cea mai afectată de secetă. În primăvară, din cele 17.000 hectare cultivate cu rapiță, pe 7.000 hectare s-a întors cultura, pentru că rapița nu a răsărit din cauza lipsei apei, a mai precizat Drăgoi.
La porumb, în județ au fost producții extrem de scăzute în 2024, din cauza secetei, acolo unde cultura nu a fost compromisă cu totul. Pe suprafețele irigate s-au obținut însă producții bune, de 12-14 t/ha, dar cu cheltuieli pe măsură.
Cea mai mare temere acum, după ploi, este cea de boli și dăunători, umiditatea favorizând apariția acestora. „În agricultură, cu toate semnele bune, până nu-i vezi în pătul, cum se spune, nu sunt ai tăi”, a mai spus directorul DAJ Olt.
Se încarcă comentariile...
