Pachetul 2 de măsuri fiscale intră în linie dreaptă. După adoptarea de către Guvern, urmează Parlamentul

Este oficial. Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pe 6 proiecte în noul pachet de măsuri fiscal-bugetare. Acesta este cel de-al doilea pachet, urmând ca un al treilea pachet să fie convenit în coaliție în cursul lunii septembrie.

FOTO Inquam / George Călin

Guvernul Bolojan merge în Parlament cu un pachet de 6 proiecte pe care își va asuma răspunderea, după ce măsurile prevăzute în pachetul I au intrat în vigoare pe 1 august, aducând primele creșteri de taxe și impozite. 

UPDATE 20:20 - Potrivit surselor consultate de Adevărul, au fost momente tensionate pe proiectul amânat, cel referitor la reforma din administrație. Acesta a fost retras după ce PSD a cerut un procent mult mai mic, de 20-30%, pentru reducerea angajaților din primării, nicidecum 40% - cel avansat de PNL și UDMR.

Premierul Ilie Bolojan, în urma solicitării PSD de a amâna proiectul până la o nouă negociere în coaliție, a luat decizia să îl retragă de pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de vineri seara. Pe de altă parte, cei de la Partidul Social Democrat, potrivit surselor, au dat aviz favorabil proiectului, dar cu observații pe zeci de pagini, astfel încât în societate să nu îi fie afectată imaginea. 

Ce cuprind acestea: 

Pachetul I, în vigoare de la 1 august

Cea mai importantă modificare fiscală din pachetul 1 este cea a valorii TVA-ului, care pentru mărfurile și serviciile generale crește de la 19% la 21%. Cota redusă ajunge la 11%. 

Sunt majorate cotele de impunere asupra veniturilor obținute din jocuri de noroc cu procente cuprinse între 30% și 40%. Profiturile suplimentare ale băncilor și companiilor de jocuri de noroc vor fi impozitate mai mult, câștigurile companiilor de noroc fiind suprataxate. De asemenea, sunt prevăzute creșterea accizelor la alcool, tutun și carburanți, precum și introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei și eliminarea unor excepții. 

Tot aici se regăsesc și măsuri de austeritate pentru sistemul de învățământ: bursele de merit vor fi acordate doar pentru minimum nota 9 și pentru maxim 15% din elevii unei clase. 

Pachetul cuprinde și înghețarea cheltuielilor bugetare în anul 2026. De la 1 ianuarie 2026 este redusă și finanțarea partidelor politice. O altă măsură inclusă în pachet care se va aplica de la 1 ianuarie 2026 este majorarea impozitului pe dividende la 16%. 

Primul pachet a fost asumat în Parlament într-un singur proiect. 

Pachetul II, împărțit în mai multe proiecte

Pachetul II conține 6 proiecte, care conțin măsuri în mai multe domenii: fiscalitate, reforma companiilor de stat, reforma ANRE, ASF, ANCOM, reforma în sănătate, pensiile magistraților și reforma administrației locale.

Astfel, unul dintre proiecte va plafona pensiile pentru magistrați la 70% din ultimul salariu net, urmând ca vârsta de pensionare să crească la 65 în decurs de 10 ani. Inițiativa se numără printre măsurile care au stârnit nemulțumiri în rândul procurorilor și judecătorilor. 

O altă măsură este creștere cu 70% impozitele locale.

Măsurile afectează și primăriile, amenințate de tăierea a 40.000 de posturi din administrația publică locală și centrală, dar și companiile de stat.

Numărul de membrii în consiliile de administrație va fi redus la 5 sau 3 membri, însă din mandatele următoare. Vor scădea și veniturile acestora.

Crește plata contribuției CASS pentru PFA-uri, iar plata cu cardul devine obligatorie pentru toți comercianții și este majorat și plafonul pentru înființarea firmelor în România. 

Liderii coaliției au dat undă verde și pentru taxa de 25 de lei pentru coletele cu valoare sub 150 de euro venite din afara UE.

Au fost agreate și modificările în Sănătate. Șefii de secție din spitale vor fi aleși prin concurs.

Măsurile din cel de-al doilea pachet au provocat proteste în toată țara în rândul magistraților, profesorilor și angajațiilor din primării. 

Cele 6 proiecte ale pachetului II

Cele 6 proiecte ale pachetului II au fost aprobate vineri în ședință de Executivului. Cabinetul Bolojan își va asuma răspunderea pe fiecare în parte, pentru a evita un eventual „eșec” la Curtea Constituțională:

1. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu;

2. PROIECT DE LEGE privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

3. PROIECT DE LEGE pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;

4. PROIECT DE LEGE privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;

5. PROIECT DE LEGE privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății;

6. PROIECT DE LEGE pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ce urmează

Noile măsuri ar urma să intre în vigoare la 1 octombrie, după asumarea în Parlament. În termen de 3 zile, parlamentarii pot depune moțiune de cenzură, iar Opoziția va depune 6 moțiuni de cenzură împotriva guvernului Bolojan pentru cele 6 proiecte, a anunțat europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea.

Inițiativele ar putea ajunge și la testul de constituționalitate, dacă Opoziția va depune sesizări. Premierul Ilie Bolojan a explicat că, „dacă pachetul va cădea la CCR, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitate”. 

Pachetul trei, la jumătatea lunii septembrie

Premierul a anunțat miercuri că la mijlocul lunii septembrie va veni cu detalii legate de cel de-al treilea set de măsuri fiscal-bugetare.

Acesta a explicat că, în perioada următoare, Guvernul trebuie să adopte mai multe acte normative pentru corectarea unor inechități, altele pentru reducerea cheltuielilor și pentru susținerea proiectelor de dezvoltare. 

Măsurile de austeritate, necesare pentru scăderea deficitului bugetar

Prin măsurile din pachetul II, Cabinetul Bolojan vrea să aducă mai mulți bani la buget, în contextul în care România a avut un deficit de 4,04% din PIB pe primele șapte luni din 2025, adică la același nivel cu cel de la 31 iulie 2024.

Executivul și-a asumat reducerea deficitului bugetar, ajuns la 9,3 din PIB la finalul anului trecut, pentru a evita pericolul blocării fondurilor europene și clasarea României la categoria „junk” de către agențiile de rating