Primarul care nu dă angajați afară și nu intră în grevă: „La țară dai ochii cu oamenii, nu ești ca domnul Bolojan. Plec la pensie și eu n-o fac”
0Funcționarii din primăriile care, pe calculele guvernului, au prea mulți angajați stau cu sufletul la gură așteptând să vadă cum se termină episodul reducerilor de posturi din administrația publică. Primarii insistă că tăierile nu pot fi făcute de-a valma.
În foarte multe primării tensiunea este în creștere, după ce pe site-ul guvernului au apărut cifrele în funcție de care se va decide câți angajați din administrația locală și județeană trebuie să plece. La reducerea cu 40% a numărului de posturi din schema fiecărei instituții situația este grea, la 45% se complică și mai mult.
Primari aflați - pe simulările prezentate - în situația de a concedia dintre angajați insistă că este nevoie de fiecare om în parte, pentru că de-a lungul anilor s-au delegat către primării noi și noi sarcini. Alții spun că se impun analize detaliate, pentru că nu toate primăriile sunt în aceeași situație, chiar dacă numărul de locuitori și schema de personal pot fi asemănătoare.
Peste toate, în scenariul negru în care se ajunge la concedieri, cu toții se întreabă care vor fi criteriile folosite, cu atât mai mult acolo unde sunt posturi unice.
„În județul Olt, 50% dintre primării vor trebui să mai dea afară câte unu-doi”
Pe simulările realizate la guvern, în județul Olt, din totalul de 4.476 posturi pe hârtie, sunt ocupate 2.709. După reducere ar urma să rămână în schemă 3.019 posturi (din 4.476), iar din posturile ocupate să se desființeze 188, 56 de unități administrativ-teritoriale (UAT) fiind afectate, ceea ce reprezintă 50% din totalul localităților.
„Cel mai important lucru este ca datele pe care ni le-a transmis premierul să corespundă cu datele pe care le au primăriile. Adică posturile ocupate, cele din machetă, să corespundă cu cele din teren. Asta e cel mai important lucru. După aceea vom vedea. Nu știm, deocamdată sunt doar discuții. Nu se știe dacă se vor tăia 40% din posturi, 45%, sunt discuții. Mai este o ordonanță 63, care aduce un lucru foarte important în ceea ce privește posturile pe fonduri europene. Mai sunt șoferii, care au fost prinși în organizarea primăriei și ei conduc microbuzele școlilor. Deci sunt mai multe aspecte”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Olt, Virgil Delureanu.
Deși din 56 de primării ar trebui să mai plece oameni, deocamdată lucrurile sunt tratate cu calm. „Să știți că nu se va întâmpla nimic deosebit. Eu cred că, în județul Olt, 50% dintre primării vor trebui să mai dea afară câte unu-doi, iar 50% se încadrează în schema propusă de către guvern”, a adăugat Delureanu.
„Sunt sume de bani pe care guvernul trebuie să ni le dea înapoi. Nu sunt pomană, ni se cuvin”
Conform simulărilor, cele mai multe concedieri ar trebui făcute, în județul Olt, la Primăria Orașului Balș. De aici ar trebui să plece 25 de oameni în scenariul reducerii cu 40% a numărului de posturi, respectiv 31 la scenariul cu 45% reducere. De la Consiliul Județean Olt nu pleacă nimeni, chiar și după reducerea cu 45% rămânând aproape 200 posturi care ar mai putea fi ocupate. Nu ar trebui să existe îngrijorări nici la Primăria Slatina, de asemenea „pe plus” cu 72 posturi în scenariul cu 45% reducere. În schimb, la Slatina ar fi prea mulți polițiști locali dacă intră în vigoare norma de 1/1.200 locuitori.
Primarul orașului Balș, Cătălin Rotea, spune că simularea făcută de guvern este greșită și că cei 31 de angajați „în plus” sunt de fapt salariați care în alte localități sunt încadrați fie la societăți private care prestează servicii către primărie, fie la societăți ale primăriei.
„Din punctul meu de vedere, este o simulare greșită, pentru că sunt două chestiuni care trebuie luate în calcul: 1- cele zece posturi pentru fonduri europene care sunt luate în calcul atunci când se raportează acest procent la Primăria Balș sunt vacante, niciodată n-am angajat pe cineva extra-primărie pe fonduri europene; 2- trebuie făcută o distincție foarte clară între primăriile care au externalizat serviciile de salubritate, spații verzi și ecarisaj. La mine salubritatea este externalizată de mult timp, dinainte să fiu primar, iar spațiile verzi și ecarisajul sunt angajați în cadrul primăriei, și vorbim de 31 de persoane. Trebuie făcută o distincție foarte clară, pentru că sunt foarte-foarte multe primării în țară care au spațiile verzi externalizate fie pe o firmă a primăriei, fie pe o firmă privată care a câștigat licitația, la fel și ecarisajul”, a declarat primarul Cătălin Rotea, pentru „Adevărul”. Pe o „raportare corectă”, a mai adăugat Rotea, Primăria Balș ar mai avea loc de cinci, șase angajați.
Primarul sancționează de asemenea graba cu care se operează aceste măsuri. În plus, reamintește că primăriile așteaptă la rândul lor, de la guvern, banii cu care au contribuit deja pentru plata indemnizațiilor persoanelor cu handicap și a salariilor asistenților personali, majoritatea aflându-se în situația în care au achitat din fonduri locale mai mult de 10% din aceste cheltuieli, cât prevede legea.
„Cred că toate primăriile din țara asta așteaptă nu doar tăierea personalului, așteaptă și o rectificare de buget. Care sigur nu va fi pozitivă, că e clar că pe ce înseamnă păstrarea deficitului actual nu va fi o rectificare de buget pozitivă, dar măcar pe parte de asistenți personali, pe parte de persoane cu indemnizații de handicap, cred că sunt sume de bani pe care guvernul trebuie să ni le dea înapoi. Pentru că le-am ținut de la noi și nu sunt pomană, ni se cuvin”, mai spus Rotea.
Primăria Balș și-ar putea susține cheltuielile de funcționare din fonduri proprii la schema actuală de angajați, însă când vine vorba de investiții este clar că nu sunt bani și că este nevoie de susținere de la centru, amai precizat primarul.
„Când e să luăm și noi un spor de vacanță suntem demnitari, acum ne bagă cu funcționarii”
Primăria Poboru, tot din județul Olt, se află și aceasta în situația de a concedia dintre angajați, dacă se merge cu măsurile până la capăt. Conform simulărilor, șase angajați din cei 16 ar trebui să plece. Primarul, supărat, spune că nu înțelege de ce dintr-odată lucrurile stau așa. Toți sunt angajați pe funcții unice, în plus, primăriilor le-au tot fost delegate sarcini de-a lungul anilor.
„Eu am 15 (n. red. - în documentul de pe site-ul guvernului figurează în schimb cu 16), dar eu nu știu de ce ne bagă pe noi, pe primar și pe viceprimar, în beleaua asta, că la noi, când e să luăm și noi un sport de vacanță sau de un ceva, suntem demnitari. Acum ne bagă cu funcționarii publici. Noi mereu am fost în aer, noi n-avem drept la sport de vechime, că suntem demnitari, n-avem drept la bonuri de vacanță, n-avem drept la nimic, că suntem demnitari”, a spus primarul Iulian Bărăscu.
Nici nu se gândește că lucrurile ar putea rămâne așa, pentru că efectiv nu știe cine ar putea să plece. Și, oricum, s-a decis să nu fie el cel care face concedierile. La cel de la starea civilă nu poate renunța, la agentul agricol - nu, la inspectorul de la cadastru – nu, la asistenta socială – nu, la cel de la ISU (care se ocupă și de partea de urbanism) – nu, la responsabilul cu achizițiile publice – nu, la cotabil – nu, la casier – nu, paznicul, „băiatul de la apă” și biblioteca au și aceștia sarcini clare...
„Am scos postul de contabil la concurs, a venit o fată de la Slatina, face naveta. Nu mai găsim, nu mai găsim nici personal, dacă-mi pleacă unul... Și așa au cumul de funcții, să zic, pentru că de la ministere și la tot felul de agenții coboară în spinarea noastră totul, la primării. Și le pui în cârcă, să mai facă și altceva, și altceva, dar tot pe salariul ăla. Au salariile în jurul la 3.000 de lei. Noi nu știm cum să-i mai ținem, că vor să plece. Atunci să plece și să punem lacătul”, a adăugat primarul.
Iulian Bărăscu spune că nu doar angajații, dar și oamenii din sat sunt din ce în ce mai supărați că pe de o parte s-au trezit cu mai puțini bani în ziua de pensie, cei care au pensii peste 3.000 lei, pe de altă parte se gândesc îngroziți că vor plăti taxe și mai mari din 2026. „De acolo, de sus, de la etajele superioare, lucrurile se văd cumva. Să coboare aici, să dea ochii cu oamenii. Iar acest Bolojan îmi dă mie exemplu Oradea. Păi, ce a făcut el la Oradea a făcut în 15 ani, nu dai cu barda tu dintr-odată, acum. Păi, tu tai și din salarii, din pensii, acum și tot acum să mărim și taxele și impozitele și toate cele. Încep omenii să-și pună ștreangul de gât”, a continuat primarul Iulian Bărăscu.
Primarul spune că au întors problema pe toate fețele, au luat fiecare post la analizat, tot căutând postul „neimportant”. Să taie postul de bibliotecar, pentru că de-abia dacă trece când și când câte-un copil pe acolo, și atunci mai mult să se joace la calculator? „După ce că învățământul, educația, sunt la pământ, să închei și cu biblioteca, deși ar trebui să fie printre utimele?”, se întreabă primarul. Să fie „omul de la apă”? Dar cine mai are grijă atunci să fie totul în regulă cu alimentarea cu apă în toată comuna. Să fie cel de la Stare Civilă și să-i preia secretarul primăriei atribuțiile?
Deși sunt într-un pericol real de a-și pierde locul de muncă, angajații de la Primăria Poboru n-au făcut grevă, mai spune primarul, pentru că „nu e ca la oraș, să nu te știe lumea, nu poți să o trimiți pe băbuță că ești în grevă și să mai vină mâine, când pe ea o doare azi”. Din același motiv, mai spune Iulian Bărăscu, nu ar putea să fie părtaș la concediere. „Dai ochii cu oamenii, nu ești ca domnul Bolojan. Plec la pensie și n-o fac”, a mai spus primarul.
Se încarcă comentariile...
