Care sunt primăriile și consiliile județene care vor face cele mai multe concedieri
0Guvernul a prezentat marți o simulare privind reducerea numărului de posturi în administrația publică locală, cu scopul de a diminua cheltuielile bugetare. Planul Executivului, condus de premierul Ilie Bolojan, prevede stabilirea prin lege a unui plafon maxim de angajați pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT), în funcție de numărul de locuitori.
Potrivit datelor Guvernului, consultate de „Adevărul”, printre cele mai mari tăieri de posturi s-ar număra următoarele județe și Bucureștiul:
- Argeș ar trebui să reducă 649 de posturi ocupate, din 58 de UAT (Unitate administrativ teritorială), ceea ce ar însemna o tăiere de 16% a numărului de posturi ocupate;
- Suceava – 627 de posturi tăiate, o reducere cu 13% în 48 de UAT;
- Prahova 724 de posturi tăiate, adică 15% din totalul posturilor ocupate în 68 de UAT
- București 709 posturi ar trebui tăiate, adică 8% în 4 UAT;
- Mehedinți – 301 posturi tăiate, adică 15% din totalul posturilor ocupate în 32 de UAT;
- Galați ar trebui să taie 522 de posturi ocupate, adică 17%, în 61 de UAT;
- Mureș – reducere cu 13% a numărului de posturi (513 posturi) în 56 de UAT;
- Dolj – 413 posturi tăiate, o reducere cu 10% în 65 de UAT;
- Hunedoara – 450 de posturi tăiate, o reducere cu 14% în 46 de UAT.
Per total, reducerea efectivă a numărului de posturi ocupate ar fi de doar 13.098 din cele 128.884 posturi ocupate, adică doar 10%, care ar afecta jumătate din unitățile administrative din țară – 1.655 UAT din cele 3.228 existente.
Consiliile Județene cu cele mai multe concedieri
- Argeș, cu 681 de posturi ocupate ar putea concedia 162 de angajați (reducere cu 40%) sau 192 de angajați (reducere cu 45%)
- Neamț - ar trebui să reducă 161 posturi din 512 ocupate,
- Mureș - ar trebui să reducă 135 posturi din 647 ocupate;
- Prahova - ar trebui să reducă 130 posturi din 695 ocupate;
- Brașov - ar trebui să reducă 123 posturi din 639 ocupate.
Municipiile cu cele mai mari reduceri de personal
- Primăria Ploiești - ar putea fi dați afară minim 217, maxim 248 de angajați dintre cei 904 existenți.
- Primăria Pitești cu 808 posturi ocupate ar putea da afară 202 angajați (reducere cu 40%) sau 237 în cazul reducerii cu 45%.
- Primăria Tîrgu Mureș ar putea concedia minim 187, maxim 218 angajați din cei 717 existenți.
- Primăria Suceava ar putea fi puși pe liber minim 178, maxim 208 de angajați dintre cei 678 existenți.
- Primăria Baia Mare ar concedia minim 151, maxim 182 angajați din cei 706 existenți.
Alte concedieri
Primăria condusă de Elena Lasconi, Câmpulung din Argeș ar putea concedia cel puțin 52 dintre cei 246 de angajați existenți și maximum 64. Primăria Câmpulung are cu 7 angajați mai mult decât cei aprobați în organigramă.
Primăria Arad, cu 573 de posturi ocupate, ar putea renunța la 67 de angajați dacă numărul posturilor se reduce cu 40% sau ar concedia 102 angajați dacă va reduce cu 45% numărul de posturi.
Primăria Alba Iulia, care are 519 posturi ocupate, ar putea reduce cu 73 numărul de posturi ocupate, în cazul unei reduceri de personal de 40% și cu 98 de persoane dacă reducerea va fi de 45%.
Și Primăria Botoșani ar putea concedia cel puțin 150 de angajați dintre cele 642 de posturi ocupate, numărul maxim de concedieri diind de 180.
De la Consiliul Județean Cluj ar putea fi puși pe liber minim 135 de angajați și maxim 175 dintre cele 961 de posturi ocupate.
Primăria Mangalia va concedia minim 45 de angajați, maxim 56 din cei 227 existenți, o situație similară fiind înregistrată și în cazul Primăriei Năvodari.
Și de la Primăria Balotești, județul Ilfov ar urma să fie concediate minim 12, maxim 15 persoane, dintre cele 57 existente.
Consiliul Județean Maramureș ar urma să dea afară minim 110, maximum 133 de persoane dintre cele 520 existente.
Primăria orașului Voluntari din Ilfov, care deservește aproape 47.500 de persoane are 261 de angajați. În urma reducerii de personal cu 40% ar fi puși pe liber 8 angajați, iar dacă numărul posturilor se reduce cu 45% vor fi dați afară 17 angajați.
Cum stau lucrurile în Capitală
Nu toate primăriile de sector din București vor face concedieri, ci doar cele de la sectoarele 2, 3 și 6. De la Primăria Sectorului 2, care are 1.230 de posturi ocupate, ar putea fi dați afară minim 309, maxim 354, în timp ce de la primăria Sectorului 3 pot fi concediate minim 168 de persoane și maximum 215 din cele 1.250 de posturi ocupate.
De la Sectorul 6, care are 1.248 angajați pot fi dați afară minim 219, maxim 266.
Și Primăria Roman ar putea face concedieri masive – minim 86, maxim 108 din cele 466 de posturi ocupate.
Sute de concedieri în Prahova, Suceava și Vâlcea
Unul dintre cele mai afectate județe ar putea fi Prahova, unde doar de la Consiliul Județean se pot concedie minim 130, maxim 162 de angajați dintre cei 695 existenți, în timp ce de la Primăria Ploiești ar putea fi dați afară minim 217, maxim 248 de angajați dintre cei 904 existenți.
Nici în județul Suceava lucrurile nu stau prea bine, de la Consiliul Județean putând fi concediate minim 105, maxim 139 de persoane dintre cele 562 angajate.
De la CJ Vîlcea ar putea fi concediați minim 120 angajați, maxim 140 din ceo 477 existenți, în timp ce de la Primăria Râmnicu Vîlcea ar putea fi dați afară minim 62, maxim 89 de angajați dintre cei 512 existenți.
Bolojan: Reforma administrativă este absolut necesară
Premierul Ilie Bolojan a explicat marți într-o conferință de presă care este miza adoptării reformei administrative, cea care a creat dispute în Coaliția de Guvernare. Premierul a explicat că pachetul 2 reduce privilegiile din sectorul public, întărește colectarea și restabilește egalitatea de tratament între cetățeni și între firme. Doar că pachetul 2 trebuia să fie completat de al șaselea, legat de reforma administrativă, dar nu s-a ajuns la un acord în Coaliție.
„Pe componenta de cheltuieli aș dori să insist pe blocurile mari, pentru că administrația publică adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în asistența socială.
Dacă nu controlăm zona de cheltuieli ale statului, riscăm ca tot ce este suplimentar să se ducă pe cheltuielile de personal și la anul să ne trezim în situația de acum.
La administrația publică locală, reforma este absolut necesară pentru că primăriile nu-și pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează. Iar dacă nu poate înseamnă că există pentru angajați, nu pentru cetățeni.
Pachetul pe administrație avea 3 direcții importante: creșterea capacității administrative, partea de descentralizare, creșterea eficienței administrației locale.
Ați auzit diferite cifre de reduceri care se aplică la o zonă sau la alta. Administrația noastră este dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori. Este singura zonă unde Guvernul poate acționa.
Mulți primari și-au calculat organigrama sub numărul maxim de angajați.
190.000 de posturi aprobate în România. Totalul posturilor aprobate prin organigrame este 164.000 posturi. Efectiv ocupate sunt 130.000 de posturi.
Avem deci 32.000 de posturi vacante sau neocupate, deci dacă reduci cu 25% nu afectezi nimic, pentru că desființezi posturi care nu există, n-au fost înființate.
Nu pot să fac acest lucru, am propus să facem o analiză corectă a administrației locale din România.
Veți vedea pe fiecare județ și localitate câte posturi au fost aprobate, care sunt simulările de reduceri de personal și cine va trebui să facă reduceri”, a declarat marți Ilie Bolojan.
Acesta a explicat că sunt trei ipoteze de lucru:
- dacă vrem o reducere efectivă de 5% înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30% numărul maxim de posturi. Din peste 3.200 de unități administrative ar trebui reduse posturile în 1.000 pt că au personal supradimensionat
- dacă facem reducere de 10% ar însemna o reducere de aproximativ 40% ca să reducem efectiv. În jumătate din UAT ar trebui redus personalul.
- 15% reducere e nevoie de o reducere de 45% din baza maximă, adică 60% din UAT trebuie să facă o reducere efectivă de personal.
Se încarcă comentariile...
