Video Preț umilitor în patria legumelor: 5 lei pentru un sac de 25 kg de castraveți. Fermierii din Olt sunt disperați și îi lasă pe câmp

Castraveții sunt produsul care le pune mari probleme legumicultorilor în această perioadă. Este supraproducție, iar prețul oferit fermierilor, umilitor: 5 lei pentru un sac de 25 de kilograme. Nici măcar la acest preț nu sunt prea mulți cumpărători în piețele cu vânzare en-gros, ceea ce îi disperă pe legumicultori.

SURSA: Ion Păunel

După ce varza le-a dat multe bătăi de cap legumicultorilor din sudul țării, de câteva zile castraveții sunt produsul care nu doar că nu se mai vinde „cu preț”, ci aproape că nu se vinde deloc. În piața din localitatea Doba, comuna Pleșoiu din județul Olt, imaginile cu fermieri așteptând zadarnic cumpărători pentru castraveții ambalați în saci au făcut înconjurul Internetului, stârnind reacții de tot felul, de la „vă meritați soarta” și până la „cine muncește cinstit în România niciodată nu are de câștigat”.

Cultura de castraveți nu le aduce în acest an profit fermierilor FOTO: arhiva

Liderul Sindicatului Producătorilor Olt, Ion Păunel, spuen că prețul a început să scadă încă din cursul săptămânii trecute, ajungând în weekend la 7-10 lei pentru un sac de 25-28 de kilograme.

„Despre ce preț să vorbim, la kilogram sau la sac? A scăzut, acum, până la 0.20 lei kilogramul. Mai jos de atât...” , spune fermierul. Iar asta vine într-o perioadă deosebit de greu de suportat pentru majoritatea, dar care pentru cultura de castraveți a fost prolifică.

„Mai ales pe căldurile acestea, castravetele este una dintre cele mai perisabile legume și dacă nu-i vinzi într-o zi ai pierdut acea recoltă. Prețurile sunt așa de mici pentru că nici cererea nu este cea scontată și producția este foarte-foarte mare. Castravetelui îi place căldura, dacă ai putea să-i culegi și dimineața și seara, aproape că nu-ți vine să crezi”, a spus Păunel.

Cum au ajuns fermierii să rămână cu marfa în dube

De doi-trei ani de zile castraveții se vând foarte bine, iar fermieri au suplimentat anual suprafața. Chiar și cel mai mic preț, anul trecut, a fost de 0,8 lei/kg, explică Păunel, însă o medie a prețului s-a situat între 2,5 – 3,5 lei/kg vândut de la producător.

Asta i-a încurajat pe fermieri să cultive și mai mult, până când s-au trezit acum în situația de a nu mai avea cui să vândă. „De ce am crescut și suprafețele cultivate? Pentru că de 3-4 ani încoace colectau foarte mulți castraveți polonezii, atât din zona Matca, unde este cel mai mare bază legumicol de producere a castraveților, dar și din țară, Și ei tot timpul deblocau piața și oricum plăteau și un preț destul de bun. Ei au ridicat prețul, de fapt. Câteodată părea de necrezut, au achiziționat și cu 4 lei, cu 5 lei/kg. Nu știm ce fac polonezii cu ei, se presupune că fac și export în altă parte sau fac conserve. Și, foarte important, să știți că n-au vrut o mărime mică a castraveților, ci o mărime medie spre mare, deci iar un avantaj pentru fermier”, a completat Păunel.

Un alt motiv pentru care fermieri s-au orientat către cultura de castraveți este rezistența la boli și dăunători. Rezistă, de exemplu, la virusul mozaicat al tutunului, care le afectează grav culturile de tomate și de ardei.

„Foarte multe culturi de ardei, de tomate, nu mai ajung la maturitate pentru că fermierii nu reușesc să stăpânească această boală. E un virus, Este transmisă de insecte, de trips și de musculița albă de seră, și fermierii au optat pentru castravete pentru că nu este sensibil la acest tip de boală. Și atunci, decât să investești și să pierzi o cultură întreagă, pui ceva care se pretează, cât de cât culegi ceva. Și coroborat și cu faptul că în ultimii ani de zile chiar s-au căutat castraveții, am ajuns aici. Anul acesta, cine a mizat pe castravete și pe varză timpurie în câmp nu credem că-și va scoate investiția”, a mai precizat fermierul.

„Cum ieșeai cu ei la stradă, îi vindeai”

Și varza continuă să se vândă cu un preț extrem de mic, 0,5 lei/kg în această zonă.

Fermierii nu-și explică resorturile care au dus la prăbușirea prețurilor în două-trei săptămâni, chiar gândindu-se că această legumă nu este cea mai consumată pe timp de vară, sau nu la fel de mult precum tomata sau ardeiul.

„Suprafețele de castraveți, cel puțin în județul Olt, au crescut foarte, foarte mult. Nu pot să fac o estimare, dar cel puțin, cred eu, cu 20-30% față de anul trecut, pentru că aveam acea garanție - până la urmă, cât era prețul, dar prețul a fost destul de bun – că se vând. Cum ieșeai cu ei la stradă, îi vindeai”, a completat fermierul.

Blocate sunt pentru fermieri chiar toate variantele. Nici rețelele de magazine nu mai fac comenzi, iar din decembrie și până acum, mai spune Ion Păunel, tot scad cantitățile comandate la toate produsele, pentru că a scăzut dramatic consumul. Nici în piețele en-gros nu se vinde, nu se vinde cu preț nici în piețele agroalimentare în care vine consumatorul final.

Fermierul mai spune că există speranța că prețul va crește. În caz contrar, cei care nu sunt pe final de ciclu, nu au donat, nu au defrișat pentru a înființa următoarea cultură, nu au aruncat recolta pentru că ar fi fost mai scump să o culeagă, ci așteaptă să o valorifice cu preț bun, cel mai probabil se vor lecui pentru ani mulți de acum înainte. „Cred că-și vor spune că nu mai cultivă castraveți 20 de ani de acum înainte”, a mai spus Păunel.

În astfel de momente, punctează fermierul, legumicultorii realizează cât de mult ar conta să fie asociați în cooperative și să-și construiască propriile fabrici de procesare.

În piețele agroalimentare din zonă prețul la castraveți a scăzut până la 1,5 lei. Nici așa nu se vând cantități mari, pentru că pe caniculă nici cumpărătorii nu vin. Clienți fideli sunt vârstnicii, care se bucură atunci când prind un preț bun, doar că nu e vreme de făcut conserve, este conștient fermierul. „Clienții noștri nu cred că-și permit să-și monteze un aer condiționat, își drămuiesc bănuții, or având în vedere temperaturile de zilele acestea, e clar că nu vin la piață să-și cumpere castraveți și să pregătească pentru iarnă. Nu mai faci căldură suplimentar în bucătărie”, mai spune fermierul.

Cât de mare le este paguba? La prețul la care s-a ajuns, dacă folosește forță de muncă plătită, pentru că nu reușește să recolteze cu membrii familiei, fermierul iese în pierdere. Sumele cu care se plătesc zilierii pornesc de la 150 lei/zi, la care se adaugă și costurile cu hrana, or un zilier ar trebui să culeagă câteva sute de kilograme doar pentru ca fermierul să-i achite, din prețul derizoriu, ziua de muncă. Este motivul pentru care fermierii care sunt în plin cules la castraveți sunt efectiv disperați, iar cei care au cultura pe final au preferat s-o elimine și să înființeze o altă cultură.

Teama mare este să nu se ajungă într-un astfel de blocaj și cu tomatele, un alt produs la care prețurile au scăzut de asemenea, dar deocamdată nu sub prețul de producție.