Ministrul Agriculturii, din „patria legumicultorilor”: „România nu poate să se despartă de fermele mari”
0Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a deschis la Slatina seria întâlnirilor programate în țară pentru a prezenta Planul Național Strategic recent aprobat. Printre cei dezavantajați în următorii ani sunt chiar legumicultorii.
Județul Olt numără cei mai mulți legumicultori, ministrul Agriculturii, Petre Daea, numind județul Olt, în cadrul unei întâlniri care a avut loc miercuri, 4 ianuarie 2023, la Slatina, drept „pivotul legumiculturii românești”.
Deși știu că prin Planul Național Strategic al României, un document programatic pentru perioada 2023 – 2027 recent aprobat de forurile europene, legumiculturii îi revin de fapt cele mai mici fonduri, micii fermieri au ascultat cuminți timp de aproximativ două ore expunerea ministrului, având curaj să dea glas nemulțumirilor doar între ei, în pauza de cafea.
„De mâine o iau pe canale, că e cald afară”
Întâlnirea cu fermierii, denumită pompos „Caravana cunoașterii”, a avut loc în sala de conferințe a unui mare hotel din municipiul Slatina. S-a dorit o întâlnire fără jurnaliști, doar că, puși în fața faptului împlinit, organizatorii au permis accesul reprezentanților mass-media.
Fermierii, câteva zeci invitați, și-au făcut în cele din urmă loc printre șefii instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii veniți din mai multe județe, de ordinul zecilor și aceștia. S-a trecut mai întâi, în hol, pe la standul de înregistrare a participanților, prezentarea Planului Național Strategic fiind urmată de o întâlnire la masă pentru care fiecare participant a semnat.
Ministrul Petre Daea a ajuns la timp, începând rapid prezentarea. Aceeași, de altfel, care se regăsește și pe site-ul Ministerului Agriculturii și care a fost discutată cu jurnaliștii, în București, în ziua aprobării PNS.
Ce au auzit în plus participanții au fost interpretările savuroase ale ministrului. Nimic despre condiții concrete de accesare, pentru că deocamdată nu s-a deschis nicio axă de finanțare, doar mențiunea că aparatul tehnic lucrează și că până la 1 martie totul trebuie să fie gata, inclusiv modificările în site-ul APIA.
Despre PNS, invitații au aflat că acesta conține 1.900 pagini, că „nu reprezintă un copy-paste”, a ținut să sublinieze ministrul, că este „un plan excepțional din punct de vedere al valorii lui”, chiar dacă prima formă depusă a primit 370 observații din partea structurilor europene, fiind nevoie să se refacă.
Ceea ce se dorește, în schimb, prin prezentările realizate în cadrul „Caravanei cunoașterii” este, a spus ministrul, „să ne asigurăm că este bine înțeles, pentru că în construcția lui nu se va mai întâmpla nimic”. Cu alte cuvinte, modul cum vor fi cheltuiți cei 15,8 miliarde euro în perioada 2023-2027 rămâne bătut în cuie, fiind permisă anual o singură modificare și alte trei doar în cazuri excepționale.
În noul PNS se schimbă și termenii folosiți, ministrul Petre Daea recomandându-le colegilor să-i învețe pe cei noi.
Cât despre finanțare, se va face prin Pilonul I și Pilonul II, pe ultimul ministrul numindu-l „un pilon al investițiilor”.
Printre investițiile finanțate se numără irigațiile, un domeniu intens promovat de ministru pe toate căile. „De mâine o iau pe canale, că e cald afară, trebuie să lucreze, a trecut și Crăciunul”, a anunțat ministrul, avertizând că aceste investiții – pentru care s-a alocat suma de 1,5 miliarde euro din fonduri naționale – trebuie grăbite, pentru că schimbările climatice „nu sunt o ficțiune”. „Acum de Bobotează suntem la maiou, înainte nu ne ajungea cojocul”, a întărit Petre Daea.
Ministrul a trecut apoi la fermierii tineri, menționând că România ocupă, din 2016, locul 5 în UE la numărul de fermieri sub 25 ani, ajungând la 199.000. „Să fim atenți la generațiile de fermieri, să le schimbăm la timp și să se împrospăteze în așa fel încât să fie competitive pe piață și în competiție și cu alte țări”, a spus ministrul. Nimic mai mult de atât decât că trebuie sprijiniți, deși din datele din PNS rezultă clar că banii vor fi mai puțini destinați lor decât în exercițiile financiare multianuale anterioare.
„Puteam asista rapid la o dezintegrare sau la o secționare a exploatațiilor agricole”
Ministrul a vorbit însă despre subvențiile pentru marii fermieri, care se mențin la cote înalte, chiar dacă una dintre criticile venite de la UE a fost tocmai aceasta, că se sprijină substanțial marile ferme și nu se face prea mult pentru micii fermieri. Logica ar fi că dacă aceste subvenții s-at micșora, fermierii ar putea să treacă, din nou, la fărâmițarea exploatațiilor, a motivat ministrul.
„România nu poate să se despartă de fermele mari, pentru că asigură nevoia economică a țării. Dacă noi ne duceam pe o plafonare puteam asista rapid la o dezintegrare sau la o secționare a exploatațiilor agricole”, a spus ministrul, menționând că „unii (n. red. – alte state) au făcut acest lucru, e libertatea lor, e treaba lor, România nu-și poate permite acest lucru, întrucât cu greu am putut aduce terenurile la un loc, să creăm exploatații economice, exploatații comerciale care să poată să susțină nevoia pieței și să poată să aibă stabilitate în producție”.
Prin PNS, în schimb, a spus ministrul, trebuie susținute fermele mici. „Cu alte cuvinte coexistă cele două forme de sprijin, atât pentru fermele mari, cât și pentru fermele mici. Un stimulent pentru fermele mici în așa fel încât dăm posibilitatea fermelor mici să se dezvolte pentru a putea intra într-un circuit commercial necesar pentru țară, mai ales în zonele dispersate unde comasarea este imposibilă și nici nu trebuie forțată”, a explicat ministrul. O formă de suusținere va fi un supliment care se acordă,hectar, în cazul plăților directe, fermierilor care dețin suprafețe sub 10 hectare.
O noutate în PNS 2023-2027 va fi înființarea Comitetului de Gestionare a Riscului și a Fondului de risc din agricultură, un instrument care va ajuta la despăgubirea fermierilor. Fermierii, în schimb, vor fi puși la rândul lor să economisească pentru a acoperi astfel de evenimente neplăcute. Se vor schimba și formularele de raportare, a mai anunțat ministrul.
Cel mai rapid s-a trecut peste capitolul intervențiilor sectoriale, în care este prevăzută suma de doar 8,6 milioane euro pentru sectorul legume-fructe, cel de interes tocmai pentru majoritatea fermierilor aflați în sală, față de 30,4 milioane pentru sectorul apicol și 112,7 milioane euro pentru sectorul vitivinicol. Este motiv mare de supărare în rândul legumicultorilor, câteva mii în județul Olt, însă lucrurile nu mai pot fi, oricum, schimbate, așa că legumicultorii nici măcar nu și-au mai spus oful.
„Nu mai aveți ce interpreta aici, aveți ce aplica. Nu voi sta în discuții cu nimeni privind conceptul”, le-a spus, de altfel, ministrul Petre Daea celor prezenți, la finalul întâlnirii.
Se încarcă comentariile...
