Revolta micilor fermieri: „În lume se face agricultură cu drona, noi refacem mastodonţii comunismului“

0
0
Ministrul Agriculturii a anunţat reluarea proiectului de refacere a sistemelor de irigaţii, cu bani din bugetul naţional FOTO: Facebook/Petre Daea
Ministrul Agriculturii a anunţat reluarea proiectului de refacere a sistemelor de irigaţii, cu bani din bugetul naţional FOTO: Facebook/Petre Daea

O uniune de mici fermieri atrage atenţia că sectorul pe care-l reprezintă este din nou defavorizat prin Programul Naţional Strategic (PNS). Ar avea, în schimb, de câştigat şi în următorii patru ani marii fermieri.

Deşi, spun micii fermieri, în Europa ferma de familie se află în centrul politicii agricole, în România acest sector va urma să beneficieze din nou, în exerciţiul financiar 2023-2027, de cei mai puţini bani. România a trimis către structurile europene arhitectura PNS, care reprezintă „Biblia“ finanţărilor în agricultură, însă pentru 95% dintre prevederi de la Bruxelles s-au întors observaţii. În următoarele două luni planul trebuie refăcut, dar micii fermieri nu au fost chemaţi la consultări, atrage atenţia Ion Păunel, reprezentant al Uniunii Salvăm Ţăranul Român (USTR) formată din 14 structuri asociative de fermieri mici şi mijlocii.

„Fermele mari şi foarte mari pot produce şi falimente mari“

„Strategia nu reuşeşte să demonstreze că investiţiile sunt direcţionate către sectoarele şi zonele cu cele mai mari nevoi şi perspective de dezvoltare. De exemplu, se pare că, cu excepţia unor intervenţii limitate, fermele mici şi mijlocii sunt efectiv excluse de la sprijin, care vizează în principal unităţile comerciale mari (în unele cazuri atingând un nivel extrem de ridicat de sprijin, cum ar fi 15 milioane euro)“, au atras atenţia europenii, printre altele, în documentul în care le cer românilor să revină asupra PNS.

Reprezentantul USTR spune că încă din timpul discuţiilor pentru noul PNS micii fermieri au solicitat plafonarea subvenţiilor la 100.000 euro/fermă, lucru care se întâmplă deja în Europa, însă marii fermieri s-au opus.
„Fermierii mari, nu avem nimic cu dânşii, au fost finanţaţi prin fonduri PHARE, fonduri de preaderare, fonduri 2007-2013, 2014 – 2020, 2021-2022 (...). Acum s-a schimbat Politica Agricolă Comună (PAC), iar în aceste condiţii noi credem că minimum 70% din bugetul alocat trebuie să revină fermelor mici şi mijlocii. Şi la noi e din nou invers, 65-70% e din nou îndreptat către fermele mari şi foarte mari“, spune Păunel.

Pe de altă parte, cel mai nou anunţat proiect al Ministerului Agriculturii, reabilitarea sistemului de irigaţii, finanţat din fonduri naţionale, întinde o mână tot celor „privilegiaţi“, acuză reprezentantul USTR.

„Toate aceste terenuri sunt deţinute de SRL-uri, au zeci de mii de hectare, vorbim de o agricultură privată, nu mai e centralizată, ca înainte de 1989. De ce trebuie ca statul să refacă aceste staţii de irigat, când ei au primit atâţia bani?“, întreabă fermierul, amintind că micii fermieri investesc singuri să-şi asigure apa.

Mai mult, fermierul acuză că soluţiile la care se apelează pentru refacerea sistemului de irigaţii sunt total depăşite tehnologic, din acest motiv neputând fi implementate cu bani europeni. „În lume se face agricultură cu drona, din 5.000 plante dintr-o cultură se observă că şapte au anumite nevoi şi pentru cele şapte se aplică soluţia, şi noi refacem mastodonţii comunismului“, acuză reprezentantul USTR.

Printre propunerile micilor fermieri se regăsesc, pe lângă plafonarea subvenţiei din bani europeni la 100.000 euro/fermă pentru fermele mari: creşterea plafonului de care un tânăr fermier poate beneficia la instalare şi creşterea alocării pentru această măsură la un miliard euro (de la puţin peste 200 milioane euro), includerea unei măsuri de investiţii distincte doar pentru construcţia şi modernizarea de spaţii protejate destinate exclusiv cultivării legumelor, bugetată cu minim 800.000 euro, suplimentarea sumei pentru sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal destinat legumelor în spaţii protejate etc..

„Dacă Europa îmi dă voie să dau până la 100.000 euro, de ce francezul, italianul, ungurul ia 100.000 euro şi tu, statule român, nu vrei să-mi dai decât 70.000 euro?! Şi în precedenta alocare, 2014-2020, tot aşa am mers, 70.000 – 80.000 euro în alte state, la noi a fost plafonat la 50.000. Păi, cum să concurez eu cu fermierul din străinătate? Plus banii pe care-i avem alocaţi, 200 şi ceva de milioane de euro. Dacă facem calculul la 70.000 euro, înseamnă 3.000 şi ceva de fermieri, în cinci ani. Tocmai de aceea noi am cerut un miliard de euro pentru tinerii fermieri. Regulamentul ne permite minim 3% pentru tinerii fermieri şi nu are majă totală, pot să dau şi 5%, şi 7%, şi 10%“, a mai subliniat Păunel.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Culturile de floarea-soarelui, distruse de secetă. Preţul uleiului a devenit o necunoscută

Baraj improvizat pe râul Bârsa. Ce făcea bărbatul care a oprit curgerea apei

Mai multe - Slatina

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite