Ioana Alberta aşteaptă ajutor de la cei cu inima bună

Ioana Alberta Georgescu are în continuare nevoie de ajutorul nostru

Are doar doi anişori şi patru luni şi deja a ajuns până în Iad şi înapoi. Ioana Alberta locuieşte în Slatina şi, până acum două luni, era un copil ca toţi ceilalţi: vesel, neastâmpărat, plin de energie, curios. Totul s-a schimbat într-o zi, pe când se afla într-o mică excursie la Sibiu alături de părinţi. Aceştia au observat că fetiţa era roşie la un ochişor. Analizele medicale făcute în zilele următoare urmau să bulverseze total viaţa familiei.

“Neuroblastom”. Acesta a fost verdictul implacabil stabilit şi anunţat părinţilor fetiţei de către medici. Pe româneşte, este vorba despre “cancerul copiilor”. Diagnosticul a fost pus de specialişti de la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti. La jumătatea lunii noiembrie, Ioana Alberta urma deja şedinţe cu citostatice pentru stadiul patru cu metastaze al bolii. Chinurile prin care a trecut de fiecare dată nu vor fi uitate niciodată de părinţi.

Tatăl fetiţei, Doru Paul, scria la acel moment pe blogul de pe Internet creat pentru a-şi ajuta fiica (http://ioana-alberta.blogspot.ro/): “Nu îmi vine să cred ce scriu: fetiţa noastră perfectă este tratată cu citostatice, ultimul tip de medicamente care pot fi administrate oamenilor, adică nişte substanţe chimice deosebit de toxice, care opresc dezvoltarea celulelor canceroase. Înainte de începerea curei, în timpul discuţiei cu doamna medic curant Luminiţa Dumitrache şi cu dl. profesor Constantin Arion, un cuvânt mi-a rămas întipărit pe creier: CONTRATIMP. Trecusem prin cele mai grele momente prin care pot trece doi părinţi şi nu credeam că ceva mă mai poate speria atât de tare aşa cum a făcut acest cuvânt. Zilele săptămânii trecute au fost crâncene, mai ales pentru Ioana: a fost în permanenţă legată la perfuzii şi înţepată de trei ori pe zi pentru analize de sânge. A plâns cât nu a plâns în toată viaţa ei, iar noi am crezut că murim pentru că nu puteam face nimic ca să nu se mai chinuie. Ne-a spus Nicu că exista un analgezic uşor sub forma de spray care îi ajută pe copii să nu mai simtă atât de crâncen înţepăturile: Lidocain. L-am cumpărat şi a fost un succes: copilaşul meu nu se mai chinuie atât de tare”.

“A început să ne cadă părul”

Unul dintre cele mai grele momente de când s-a declanşat acest calvar pentru familia Georgescu a a fost atunci când fetiţei a început să îi cadă părul. “Toată lumea a auzit că de, la citostatice. îţi cade părul, dar nimeni nu înţelege ce înseamnă asta până nu vede cu ochii lui disperarea unui copil care se scarpină în cap şi rămâne cu un smoc în mână... Nu am cuvinte să vă spun ce se citeşte în doi ochişori nevinovaţi când se întâmplă aşa ceva. De fapt, eu nici măcar nu ştiu ce mai este în sufleţelul mic al fetiţei mele: am crescut-o cu deplina libertate şi i-am dat putere de decizie şi, dintr-o dată, i-am distrus tot universul: nu poate refuza să fie înţepată zilnic în degeţel, nu poate refuza pic-picul (perfuzia), nu poate ieşi afară, nu poate pleca acasă... Ne luptăm ca în fiecare clipă să îi facem viaţa mai frumoasă, dar devine din ce în ce mai greu. Rezistăm doar pentru că am văzut cât de mulţi prieteni avem: nesperat de mulţi, şi continuăm lupta cu boala pentru că dobândim, zi de zi, aliaţi de nădejde”, spune Doru Paul Georgescu.

Din cauza bolii, Ioana s-a mutat, practic, de la Slatina, la Spitalul Fundeni. De la finele lunii octombrie şi până săptămâna trecută aceeasta a fost “casa” familiei Georgescu. Medicii au găsit o posibilă soluţie pentru Ionela: un tratament la o clinică din Franţa în valoare de 300.000 de euro.

“Mergeţi cu îngeraşii voştri la analize!...”

Părinţii Ioanei nu au reuşit să strângă toţi banii, dar au rezolvat o altă problemă la fel de importantă: au obţinut Formularul E-112, act care îi asigură tratamentul la o clinică din UE. Cum deja găsiseră “locul de destinaţie” - Institutul Goustave Roussy, o suburbie din sudul Parisului (cel mai important spital oncologic din Europa, n.a.), au plecat cu toţii degrabă. Au ajuns acolo de Sf. Nicolae. Vor urma zile de analize şi, să sperăm, veşti mai bune.

“Fetiţa mea nu a fost niciodată bolnavă serios; a răcit de câteva ori, dar nu a fost nevoie de antibiotice, ci doar de antitermice. Am fost convins că este un copil cu o sănătate de fier, aşa că analizele de sânge ar fi fost doar un moft. Acum realizez că nu este aşa. O hemogramă făcută la şase luni, la 1 an ş.a.m.d. ar fi relevat, poate, mai devreme, o problemă. Vă rog pe toţi cei ce aveţi copii mici, pe cei ce cunoaşteţi părinţi prea încrezători, mergeţi cu îngeraşii voştri la analize: neuroblastomul este <cancerul copiilor> şi loveşte unde nimeni nu se aşteaptă!”, îi sfătuieşte tatăl Ionelei pe ceilalţi părinţi.

Boala de care suferă Ioana este cancerul cel mai frecvent la copii. Ca principale simptome ce pot ridica un semnal de alarmă pentru părinţi sunt: pierderea în greutate, paloare, dureri difuze, iritabilitate. Cel mai bun tratament pare a fi cel chirurgical, el constând în îndepărtarea tumorii, urmată de o radioterapie sau de o chimioterapie.

Conturi deschise pentru ajutorarea Ioanei

Pentru a-şi putea ajuta fiica, părinţii Ioanei au deschis două conturi la o sucursală a Băncii Transilvania din Slatina pe numele Georgescu Doru Paul, unde cei darnici care vor să le ajute fetiţa pot dona orice sumă, indiferent de cuantumul său.

RO29BTRL02901201I86972xx (lei)
RO04BTRL02904201I86972xx (euro)
Cod swift btrl ro22xxx Agenţia Union, Slatina

Pentru mai multe informaţii, familia poate fi contactată la numerele de telefon 0722.298.278 şi 0751.022.523.