Democraţie pe sponci. Consiliul Judeţean Olt, de la componenţă cu 14 partide în 1996, la doar două partide în 2020
0
De la 14 formaţiuni politice reprezentate în Consiliul Judeţean în 1996, anul pentru care există date pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în 2020 s-a ajuns la situaţia ca doar două partide să facă pragul electoral în judeţul Olt.
Situaţie îngrijorătoare în Olt, unde la 30 de ani de la Revoluţie s-a ajuns ca mandatele în Consiliul Judeţean, practic forul care decide soarta banilor repartizaţi într-un judeţ întreg, să şi le împartă principalele două partide.
Din calculele de până acum, pentru că rezultatele finale încă nu sunt disponibile, cele 32 mandate se vor împărţi între PSD – care va avea 20 şi PNL – 12, nicio altă formaţiune neîndeplinind pragul pentru a intra în consiliu.
Soarta este, de altfel, aceeaşi şi în ceea ce priveşte mandatele de primar, din 112, PSD câştigând 95. ALDE are un singur primar, iar Pro România alţi trei, PNL reuşind chinuit să adune 11 primari de comună şi doi de oraş (Scorniceşti şi Drăgăneşti-Olt).
Este cea mai tristă situaţie pentru democraţie din ultimii 24 de ani, conform datelor Autorităţii Electorale Permanente. PSD îşi conservă, cum se întâmplă de 30 de ani, puterea în Olt, câştigând atât preşedinţia Consiliului Judeţean Olt, prin Marius Oprescu, şeful PSD Olt, cât şi majoritatea confortabilă.
14 formaţiuni politice reprezentate în 1996
Alegerile din 1996, prin comparaţie, aduceau în Consiliul Judeţean Olt nu mai puţin de 14 formaţiuni politice care îşi împărţeau cele 41 de mandate (tot 41 au fost şi în 2000, din 2004 scăzând la 33, respectiv 32 plus preşedintele ulterior). Alte 7 au rămas, în acelaşi an, pe dinafară. PDSR a câştigat atunci 12 mandate (28%). Prezenţa la urne era şi atunci comparabilă cu cea de astăzi în judeţ, respectiv 54,39%. În acel an, la nivel naţional Convenţia Democrată din România (CDR) câştiga cele mai multe mandate, însă Oltul vota invers.
Patru ani mai târziu, PDSR câştiga din nou cele mai multe mandate în CJ Olt, 15, cu cele 35% din voturile exprimate. Alte nouă partide erau în schimb reprezentate, plus 15 care nu au îndeplinit pragul, dar au luptat în acel an în alegeri. În 2000, PDSR câştiga şi la nivel naţional cele mai multe mandate în consiliile judeţene. Aşa începea vremea baronilor locali.
În 2004, PSD, aşa cum a fost rebotezat PDSR, a urcat la 32,7% la nivel naţional, fiind principala forţă politică în structurile locale şi judeţene. În Olt creştea deja la 43,32%, luând 16 mandate, în condiţiile în care numărul se micşorase la 33 mandate. Cu toatea acestea, cinci partide şi-au făcut în acel an loc în Consiliul Judeţean, iar alte 9 (partide şi candidaţi independenţi) nu au îndeplinit pragul. A fost, de altfel, singura legislatură în care PSD a pierdut preşedinţia, câştigată prin jocuri politice, având în vedere configuraţia, de peremistul, pe atunci, Jenel Copilău (PRM avea doar 4 mandate).
În 2008, anul Partidului Democrat Liberal la nivel naţional (PDL lua 28,92%, iar PSD 27,97%), în judeţul Olt pesediştii în continuare nu s-au pierdut cu firea. Au obţinut 34,44% şi 13 mandate de consilier judeţean, lăsându-i partidului lui Darius Vâlcov (în acea vreme omul lui Traian Băsescu, Darius Vâlcov, era într-un adevărat război cu PSD) 12. PNL reuşea să obţină la rândul său 7 mandate, iar alte 13 formaţiuni care participaseră în alegeri rămâneau pe dinafară. Preşedinţia era câştigată atunci, prin vot direct acordat de cetăţeni preşedintelui, de Paul Stănescu.
În 1996, cetăţenii şi-au trimis în CJ Olt reprezentanţi din 14 formaţiuni politice SURSA: roaep.ro
La diferenţă de 4 ani, cu Vâlcov în barca PSD, iar alianţa PSD-PNL, sub umbrela USL, pe cel mai înalt val politic creat vreodată, USL obţinea 22 mandate în Consiliul Judeţean Olt (63,72% din voturi). Cu toate acestea, în CJ Olt şi-au mai făcut loc : PP-DD (partidul lui Dan Diaconescu), obţinând 4 mandate, dar şi UNPR – 2. Alte 7 formaţiuni au rămas în afara CJ.
Chiar şi alegerile din 2016 au adus în componenţa CJ Olt patru formaţiuni, deşi supremaţia a obţinut-o PSD. PSD a obţinut, cu patru ani în urmă, 19 mandate, PNL – 9, ALDE-3, iar UNPR-2. PSD a acceptat să dea un post de vicepreşedibte către ALDE, conform unei înţelegeri între liderii celor două formaţiuni, chiar dacă social-democraţii nu depindeau de votul ALDE.
Astăzi, în Olt, PSD are cele mai multe mandate câştigate vreodată şi majoritatea lejeră să treacă orice proiect şi-ar dori. Nu că în legislaturile trecute le-ar fi pus, vreodată, cineva vreo problemă la vot sau să pună în discuţie vreun proiect. Cu cele 12 mandate care le revin, peneliştii nu pot ridica niciun fel de pretenţie, în următorii patru ani CJ Olt fiind echivalent cu PSD Olt. ALDE şi PRo România au rămas pe dinafară, Pro România chiar la limită, la fel şi partidele mai mici, inclusiv partidul lui Traian Băsescu.
„Am câştigat cele două municipii, şi îl felicit aici pe domn primar pentru un nou mandat, am câştigat şi Caracalul şi am câştigat oraşele Balş, Corabia, Potcoava, Piatra-Olt. Din păcate avem şi oraşe pe care le-am pierdut, Drăgăneştiul şi Scorniceştiul le-am pierdut. Dar, aşa este în viaţă, localităţi pe care le câştigi, localităţi pe care le pierzi, totul trebuie privit cu optimism. În ceea ce priveşte comunele, încă se centralizează, dar din toate calculele vom avea peste 90 de comune pe care le vom câştiga. Eu cred că arată încă o dată, aceste rezultate la Olt, că electoratul din judeţul Olt are încredere în noi. (...) Din toate estimările şi calculele noastre, sperăm, şi sunt convins după cum arată rezultatele la această oră, că vom face majoritate singuri pentru Consiliul Judeţean“, declara, încă din noaptea alegerilor, preşedintele PSD Olt, Marius Oprescu.
VĂ RECOMANDĂM ŞI:
Se încarcă comentariile...
