Consiliul Judeţean Olt preferă firmele de avocaţi în locul propriilor jurişti

Consilierii judeţeni au fost de acord cu propunerea conducerii instituţiei de a plăti o firmă de avocatură specializată pentru problemele "delicate"   (FOTO: Adevărul)

Juriştii Consiliului Judeţean nu se ridică la înălţimea aşteptărilor pe care conducerea instituţiei le are de la proprii angajaţi. Membrii Consiliului Judeţean Olt au aprobat propunerea „sugerată” de conducerea instituţiei de a folosi şi anul viitor firme specializate de avocatură în locul propriilor jurişti.

Conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Olt pare mult mai mulţumită de calitatea serviciilor oferite de către o firmă de avocatură din Bucureşti decât de cea a propriilor jurişti din moment ce a decis prelungirea contractului derulat în acest sens  cu firma menţionată pe parcursul anului curent. Consilierii judeţeni au aprobat fără să crâcnească, în şedinţa de joi – 18 decembrie, un proiect ce prevede achiziţionarea de servicii juridice de consultanţă şi asistenţă pentru anul 2015, fiind avansată chiar propunerea de prelungire a contractului  derulat pe parcursul acestui an cu Societatea Civilă Profesională de Avocaţi „Ceparu şi Irimia” din Bucureşti. Serviciile juridice căutate de CJ Olt se referă în special la asistenţă şi reprezentare în domeniul achiziţiilor publice, precum şi pentru susţinerea intereselor Unităţii Administrativ-Teritoriale Judeţul Olt, ale Consiliului Judeţean Olt şi ale preşedintelui CJ Olt, Paul Stănescu, la instanţele judecătoreşti în litigiile de complexitate deosebită având ca obiect de achiziţiile publice şi OUG nr. 66/2011.

În expunerea de motive aferentă proiectului cu pricina se explică motivele ce au stat şi de această dată la baza acestuia. Printre motivele invocate de mai-marii CJ Olt pentru apelarea la o firmă specializată de avocatură se numără: lipsa personalului cu studii juridice în cadrul compartimentelor de resort cu atribuţii în domeniul achiziţiilor publice ale Consiliului Judeţean Olt; numărul insuficient de consilieri juridici din cadrul Serviciului Juridic-Contencios; faptul că mare parte din activităţile juridice de consultanţă, asistenţă şi de reprezentare necesare CJ Olt nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică actual al instituţiei.

Un alt motiv este reprezentat, culmea, de faptul că natura, dificultatea şi complexitatea activităţii în domeniul achiziţiilor publice şi a litigiilor având acest obiect - un domeniu considerat prea „vast” pentru juriştii CJ Olt, precum şi a celor izvorâte în temeiul OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Nu în ultimul rând, un alt motiv ar fi legat de faptul că, în cadrul CJ Olt, se desfăşoară un număr mare de proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie publică, contracte ce trebuie derulate cu respectarea strictă şi cât mai corectă a a prevederilor OUG nr 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concensiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, unele din aceste proceduri privind fonduri obţinute din bugetul Uniunii Europene.

Diriguitorii C.J. Olt nu au făcut cunoscut însă şi care a fost suma plătită în cursul acestui an firmei bucureşte de avocatură ce a ajutat C.J. Olt şi pe reprezentanţii săi în relaţiile juridice mai sus-menţionate.