Sibiu: Din Maestrul Petre Sbârcea răsună muzica

Maestrul Petre Sbârcea este o personalitate  reprezentativă a vieţii muzicale sibiene. A fost dirijor al  Operei Române din Cluj Napoca, unde mai are şi astăzi spectacole, iar în momentul actual este profesor al Academiei de Muzică din Cluj şi prim-dirijor al Filarmonicii de Stat din Sibiu. A intreprins numeroase turnee de succes peste graniţele ţării.

Pentru toată activitatea sa profesională, maestrul a primit numeroase decoraţii printre care: Ordinul “Meritul Cultural” al României, Medalia “Mascagni” - Italia, “Premiul pentru întreaga activitate desfăşurată în slujba artei dirijorale”. La 1 martie 2003, a fost decorat de către Preşedintele României cu Ordinul Naţional "Serviciul credincios" în grad de cavaler. Mai mult, este cetăţean de onoare al oraşului Cluj, iar anul acesta, în 26 ianuarie a primit titlul de cetăţean de onoare al Sibiului. Este prim-dirijor la Filarmonica de Stat din Sibiu de circa 33 de ani, iar uneori conduce orchestra fără a avea partitura în faţă, cu o eleganţă şi o bucurie care se manifestă prin gestica şi mimica feţei.

Amintiri frumoase

Maestrul recunoaşte că a avut şansa să trăiască într-un mediu muzical. Îşi aminteşte cu  zâmbetul pe buze că la Braşov unde a făcut el liceul, existau în vremurile acelea cercuri culturale, iar el a intrat în cercul muzical al societăţii de atunci. Acompania orchestra  şcolii, iar în una din zile „ directorul a venit cu o baghetă în faţa clasei şi m-a desemnat dirijor. Exista desigur şi un instructor muzical, dar eu dirijam“ spune domnul Sbârcea.
Nu s-a gândit niciodată că va urma o carieră în domeniul muzical, credea că va deveni inginer agronom asemeni tatălui său.

Dat afară din facultate

A dat admitere la Academia de Muzică din Cluj, a intrat, iar după primul an de studii a fost dat afară pentru că avea o stare socială precară.
„Am lucrat la o fabrică de cărămidă ca vagonetar după ce am fost dat afară din academie, pentru că trebuia să ma întreţin“ spune maestrul fără nici un regret. Îşi aminteşte apoi că a fost reprimit în băncile şcolii şi a intrat în lotul naţional de înot de la acea verme. Îl avea ca prieten pe  Titi Groza, campion înotător, iar prin acesta l+a cunoscut şi pe Petru Groza. A reuşit în scurt timp să se angajeze la Opera din Cluj, chiar dacă era încă student.
„ Primul meu salariu a fost de 1145 lei şi când i-am primit mă întrebam dacă nu am luat banii altucuiva. După un turneu cu Opera din Cluj, am primit 3200 de lei. Ţin minte că mi-am cumpărat o bicicletă şi un costum şi tot mi-au rămas bani“ spune artistul.   Recunoaşte că nu a avut o viaţă uşoară, dar „un adevărat artist trebuie să cunoască toate aspectele vieţii, iar eu le-am cunoscut pe toate, mai puţin închisoarea şi cred că ar trebui să fac ceva în privinţa asta“ glumeşte maestrul.
A studiat două instrumente, pentru că aşa era obligatoriu la Conservator, adică fagotul şi percuţia, îi place pianul, pe care l-a studiat de mic dar teoretic vorbind cunoaşte şi celelalte instrumente.

Profil
Născut
14 ianuarie 1932, Segarcea
Educaţie
Academia de Muzică din Cluj
Ocupaţie
Dirijor
Familie
Căsătorit, doi băieţi

Ce-i place
Îmi place ciorba de burtă foarte mult. Îmi place bucătăria italiană şi mămăliga tăiată cu aţă. Eu sunt un mare mămăligar.

Ce nu-i place
Dacă este vorba de muzică, nu-mi place invazia manelelor.Sunt practic nişte „avorturi“. Nu-mi convine că cei care fac astfel de muzică sunt plini de bani, iar adevăratele valori nu sunt răsplătite. Mă supără emisiunile cu femei din ce în ce mai dezbrăcate şi cu „manelişti intelectuali“.

 Întrebări şi răspunsuri
De unde pasiunea pentru muzică?
A venit din familie practic. Mama studiase vioara, iar tatăl meu studiase pianul. Era o adevărată modă în acele vremuri, ca tinerii să cânte la pian. Mai mult de atât sărbătorile în familie le făceam în bucătărie alături de o pianină. Oricum aş face acelaşi lucru, adică tot muzică. Este un microb de care nu pot să mai scap.

Cum priviţi Sibiul?
Este o citadelă culturală, unul dintre puţinele oraşe din ţară care şi-a păstrat din personalitate. Este un adevărat burg, iar eu sunt îndrăgostit de el şi de oraşele vechi.