Un altfel de weekend, în şaua calului, pe dealurile frumoase ale Slănicului. Pariul câştigător al unui tânăr din Prahova
0
Alexandru Gaftoi a abandonat în urmă cu trei ani viaţa de corporatist din Bucureşti pentru a deschide în localitatea bunicilor, la Slănic Prahova, un centru de echitaţie de unde porneşte cu turişti români şi străini la drumeţii în natură, pe cai
Crescut la Ploieşti, unde singurul hipodrom de trap din ţară a fost ani de zile un punct de atracţie pentru copiii oraşului, Alexandru Gaftoi a fost fascinat de cai încă din copilărie. Cu excepţia câtorva lecţii de călărie, acestea au fost singurele sale contacte, până în urmă cu aproximativ trei ani, cu lumea interesantă a echitaţiei. Viaţa şi jobul l-au purtat apoi la Bucureşti şi în străinătate, drum care nu l-a mulţumit niciodată pe deplin.
În decembrie 2012, cu mult curaj şi puţină nebunie, a decis să ia „hăţurile“ vieţii în mâini şi să deschidă centrul de echitaţie de la Slănic. „Aveam câteva economii, mi-a revenit şi o sumă din vânzarea unui apartament al părinţilor şi am decis să investesc cei 20.000 de euro pe care îi aveam într-un grajd şi un teren la Slănic, m-am mutat în casa bunicilor de aici şi am cumpărat foarte ieftin şi câţiva cai de la herghelia Tuluceşti din Galaţi. Pe unul l-am salvat de la abator unde era trimis la sacrificat din cauza unei afecţiuni a plămânilor. Nu este vindecabilă, dar are o viaţă frumoasă la noi şi îl folosim doar pentru plimbări uşoare“, povesteşte Alexandru.
A dat cluburile pe munca la câmp şi grajd
În ultimii trei ani, tânărul a schimbat cluburile şi ocupaţiile din Bucureşti pe munca grea de la grajd şi de la câmp. Toată iarba care constituie nutreţul cailor a cosit-o manual în tot acest timp, a rânit în grajduri, s-a ocupat zi de zi şi oră de oră de frumoşii cai pe care îi are în grijă. „Adevărul este că nu mi-a plăcut niciodată aglomeraţia din Bucureşti şi nici nu-mi lipseşte ceva de acolo. Ajung o dată pe lună, dar abia aştept să mă întorc la Slănic“, spune tânărul care, după trei ani de muncă, a reuşit să-şi ia anul acesta şi o cositoare automatizată pentru strângerea lucernei. Timpul pe care îl va câştiga astfel se va îndrepta către numeroşii clienţi care ajung la Slănic, la centru de echitaţie.
Caii frumoşi şi liberi de la Slănic FOTO Dana Mihai
Spre deosebire de astfel de centre din ţară, caii lui Alexandru, care între timp s-au mărit ca număr de la 5 la 20, stau liberi toată ziua, alergând prin curtea centrului sau la pas pe dealuri, şi, doar în mod excepţional, iarna, când este foarte frig sau atunci când plouă, sunt aduşi în grajd. Şi tot o diferenţă o constituie şi serviciile de la centrul din Slănic.
Lecţii de echitaţie şi drumeţii în natură cu prânz la cabană
Lecţiile de echitaţie predate de Alexandru înseamnă nu doar dezvoltarea unor abilităţi tehnice – poziţia corectă a picioarelor în scăriţe sau felul în care călăreţul ţine dârlogii – ci, mai ales, modul în care un călăreţ ar trebui să interacţioneze cu animalul, cum să-i câştige încrederea şi să-i interpreteze gesturile. „Caii sunt animale foarte sociale care citesc foarte bine temperamentul călăreţului, temerile acestuia. De aceea este foarte important, mai ales pentru începători, să fie relaxaţi, pentru că aşa va fi şi calul. Ca o constatare, fetele interacţionează mai bine cu caii, sunt mai curajoase, fapt dovedit şi de proporţia mare, inclusiv la nivel global, al persoanelor pasionate de călărie. 60% sunt fete“, spune Alexandru.
Dincolo de lecţiile de călărie, punctul forte al centrului de la Slănic, care îl diferenţiază de alte astfel de afaceri din ţară sunt drumeţiile în natură, în şaua cailor, o modalitate perfectă de relaxare, dar şi de împingere a limitelor, o depăşire a zonei de confort. „Turiştii învaţă multe despre curaj, determinare şi încredere, fiind în acelaşi timp o modalitate excelentă de relaxare. Drumeţiile se desfăşoară pe culmile superbe ale Slănicului, pe poteci aproape neumblate, cu peisaje incredibile. Avem trasee cu diverse grade de dificultate, de la o oră până la cinci ore. Chiar şi un profan în ale echitaţiei se poate bucura de o astfel de experienţă“, povesteşte Alexandru.
Foarte mulţi copii ajung la lecţii şi în taberele de echitaţie de la Slănic FOTO arhiva personală Alexandru Gafton
Iar faptul că este aşa o demonstrează cererile mari de excursii pe cai, venite atât de la turiştii români, care abia acum descoperă frumuseţea acestui sport, dar şi din partea străinilor, mult mai obişnuiţi cu echitaţia. Experienţa de plimbare pe cai, printre peisajele sălbatice din zonă, este completată de prânzul pregătit de Alexandru la o cabană dintr-un gol alpin: bulz şi cârnăciori. „De anul acesta ne dorim să organizăm şi excursii de două zile, unde cazarea să se facă la stâne din goluri alpine, iar mâncarea să fie preparată de ciobani. Astfel de cereri vin în special din partea turiştilor străini“, spune tânărul.
Tot la Slănic sunt organizate şi tabere pentru copii, unde cei mici învaţă despre psihologia cailor şi bazele echitaţiei, dar pun şi bazele dezvoltării personale. „Efectele, în cazul copiilor şi al adolescenţilor, se concretizează, printre altele, în creşterea sentimentului de forţă şi al stimei de sine, controlând şi comunicând eficient cu 400 de kilograme de muşchi, patru picioare şi o forţă pe care noi doar o bănuim sau creşterea empatiei prin legătura afectivă care se creează între copil şi cal“, spune Alexandru.
Prejudecăţile românilor despre cai
Acesta explică şi faptul că românii sunt tributari unor prejudecăţi în ceea ce priveşte caii. „Numai la noi există vorba că nu trebuie să stai în spatele calului pentru că te va lovi cu picioarele. Dacă există un astfel de comportament la un animal, este pentru că acesta a fost bătut. Iar dacă cineva apare pe neaşteptate în spatele său, este posibil să lovească, reacţionând la o potenţială lovitură. De asemenea, în mod normal, un căluţ poate fi folosit pentru tracţiune sau călărit abia după ce împlineşte trei ani, atunci când osatura şi musculatura sa sunt perfect formate şi dezvoltate. La noi, caii sunt puşi la căruţă de la un an, ceea ce le scurtează foarte mult speranţa de viaţă“, explică Alexandru Gaftoi care a învăţat totul despre cai citind foarte mult şi mergând la cursuri de perfecţionare.
Lumea calmă şi armonioasă, cu oameni şi animale, din grajdul lui Alexandru FOTO Dana Mihai
În grajdul său din Slănic trăiesc în bună convieţuire cai lipiţani, din rasa Gidran şi Frizian, un cal comun, deţinut de o fată din Bucureşti care îl lasă la centrul de echitaţie „în pensiune“, trei cai islandezi, foarte rezistenţi la temperaturi scăzute şi care sunt în plin proces de dresaj, dar şi trei Poney Shetland. Printre picioarele tuturor se învârt în permanenţă câteva pisici, responsabile cu prinsul şoarecilor, şi doi câini ciobăneşti, o mică lume animală cu reguli bine stabilite şi respectate natural şi armonios.
Bugetul unei drumeţii
Un traseu de o zi în natură, pe cai, costă 150 de lei de persoană, în care este inclusă masa de prânz. Excursia începe în jurul orei 09.00 şi durează până la ora 16.00, aproximativ. Dacă vreţi să staţi şi peste noapte în Slănic, staţiune aflată la 45 km de Ploieşti şi în jur de 100 km de Bucureşti, Centrul de echitaţie Husar are parteneriate cu mai multe pensiuni din localitate, de la vile până la locuri de patru stele, unde vă puteţi caza şi mânca la preţuri pentru toate buzunarele.
Vă mai recomandăm
Călătorie pe Drumul Vinului din Prahova. Cum se desfăşoară excursia unică în România
Atelierele de gastronomie pentru copii. Cum ajung cei mici mâncăcioşi şi sănătoşi în timp record
Se încarcă comentariile...
