Călătorie pe Drumul Vinului din Prahova. Cum se desfăşoară excursia unică în România

0
0
În periplul pe Drumul Vinului nu trebuie să rataţi Cramele Azuga unde se produce vin spumant după metoda tradiţională, champenoise, din 1892 FOTO Dana Mihai
În periplul pe Drumul Vinului nu trebuie să rataţi Cramele Azuga unde se produce vin spumant după metoda tradiţională, champenoise, din 1892 FOTO Dana Mihai

Popasuri la mănăstiri medievale, conace şi crame de top, poveşti despre vinuri şi degustări sunt doar câteva dintre experienţele pe care orice turist ce merge pe Drumul Vinului din Prahova le găseşte într-o călătorie unică în ţară.

Drumul Vinului din Prahova este un traseu cu o lungime de aproximativ 60 de kilometri, care reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit în Antichitate de negustorii romani care străbateau Europa. Drumul trece prin localităţile Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni, localităţi centrate în jurul Ploieştiului.

Într-o excursie de o zi-două puteţi străbate podgoriile renumite ale judeţului, componente ale marii podgorii Dealu Mare, patria vinurilor roşii din România. Este o experienţă dedicată poveştilor prin care strugurii se transformă în „aur lichid“, dar şi istoriei, prin descoperirea numeroaselor obiective turistice de pe traseu, conace vechi, mănăstiri medievale, muzee şi crame. 

Aceleaşi condiţii ca în Bordeaux sau Toscana

Cu o istorie şi o tradiţie viticolă bogată, care îşi întinde originile până în vremea dacilor, podgoria Dealu Mare întruneşte aceleaşi condiţii geografice şi climaterice ca regiunile Bordeaux şi Toscana. Aici, strugurii se bucură de soare, în medie, cu 14 zile în plus pe an faţă de alte zone ale României. Boabele au la dispoziţie mai mult timp pentru acumulări calitative şi se culeg doar toamna târziu, când pământul gras, lutos şi nisipos, şi generozitatea soarelui i-au umplut de o dulceaţă şi o aromă unice. În total, podgoria Dealu Mare se întinde pe o suprafaţă compactă, de 70 de kilometri şi aproape 14.500 de hectare, grupând 83 de localităţi răspândite pe teritoriile administrative ale judeţelor Prahova şi Buzău. 

vie valea calugareasca foto adevarul

Culturi de vii cât vezi cu ochii, în zona Valea Călugărească, parte a Podgoriei Dealu Mare

Posibilităţile de a străbate Drumul Vinului sunt multiple. Turiştii pot alege să facă excursia individual, cu maşina, deşi nu este recomandat pentru că nu se pot bucura de degustările de vinuri. Din acest motiv, vizita cu bicicleta este cea mai recomandată variantă, dacă alegeţi zona Urlaţi, unde au fost amenajate trasee dedicate, fiind o îmbinare a mişcării în aer liber şi savoarea degustării unor vinuri de calitate. Pentru cei mai puţin aventurieri există şi o a treia variantă: prin cumpărarea unui pachet de la agenţiile turistice.

Drumul Vinului poate fi străbătut pe mai multe trasee. Majoritatea turiştilor aleg să plece de la Ploieşti spre zona Valea Călugărească - Urlaţi - Ceptura, unde sunt condensate, pe distanţe apropiate, cele mai multe vii, crame şi conace. Pe acest traseu pot fi bifate Conacul Bellu, Muzeul Crama 1777, Mănăstirea Vărbila şi Mănăstirea Jercălăi.

În varianta de două zile, excursia ar fi recomandat să înceapă cu cel mai nordic punct al Drumului Vinului, Cramele Rhein din Azuga, cu întoarcere spre Ploieşti, cu popasuri la ruinele palatului Micul Trianon de la Floreşti şi la conacul Pană Filipescu, recent renovat, din Filipeştii de Pădure, apoi traseul către Urlaţi. 

Crama la care venea regele Mihai

Indiferent de traseul ales, punctele forte ale excursiei sunt poveştile despre vinuri şi sesiunile de degustări. „Vedetele“ podgoriei Dealu Mare sunt vinurile roşii, însă nici cele albe nu se lasă mai prejos, iar soiurile locale care se exprimă cel mai bine aici sunt Feteasca Neagră, considerată şi „ambasadorul vinurilor Româneşti“, şi Feteasca Albă.

Multe vinuri roşii fac cinste zonei, precum Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund mare, Zweigelt, pe când gama de vinuri albe este reprezentată de sortimente precum Riesling, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Fetească regală, Chardonnay, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Aligote.

Un loc special pe Drumul Vinului, plin de poveşti cu iz regal, este la Azuga, la Pivniţele Rhein&Cie, cramă unde se produce vin spumant, după metoda tradiţională, champenoise, adică fermentarea vinului în sticle, încă din 1892. Aici s-a născut Rhein Extra, cea mai veche marcă românească de vin spumant şi cea mai renumită între cele două războaie mondiale.

crame azuga foto dana mihai

În cramele Azuga, vinul fermentează în sticle timp de nouă luni FOTO Dana Mihai

Cramele sunt furnizor al Casei Regale încă din 1920, iar turiştii care ajung la crame pot afla multe poveşti interesante de la Eleonora Pinţa care este în acelaşi timp ghid turistic, oenolog şi muncitor în cramă.  

eleonora pintu crame azuga foto dana mihai

Eleonora Pinţu, ghidul turistic al secretelor din Cramele Azuga FOTO Dana Mihai

Femeia lucrează la pivniţe din 1974 şi ştie toate secretele şampaniei româneşti, de la importanţa mucegaiului negru din pivniţele de la Azuga în menţinerea micro-climatului, până la procedurile zilnice de rotire a sticlelor pe rasteluri, timp de nouă luni. Eleonora Pinţu ştie poveşti inedite, de la bunicii şi părinţii săi, şi despre vizitele la cramă, pe motocicletă, ale regelui Mihai sau despre modul în care, în comunism, muncitorii cramei, au fost nevoiţi să devină foarte inventivi, sub presiunea autorităţilor de a mări producţia de spumant de la Azuga. 

5 euro, în medie pentru o degustare de vinuri

Poveşti despre modul de producţie a vinului şi obţinerea diverselor sortimente pot fi aflate şi de la specialiştii din zona Urlaţi-Valea Călugărească-Ceptura-Tohani, de la Crama Basilescu, Conacul Urlăţeanu, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, Cramele Rotenberg, Crama SERVE Ceptura, Crama Budureasca, Domeniile Tohani sau ICDVV.

Vinurile produse în aceste crame câştigă frecvent medalii mondiale şi sunt rezultatul unor investiţii de milioane de euro ale unor afacerişti care au avut de luptat, în primul rând, pentru recâştigarea imaginii vinului românesc în lume după ce, în comunism, cantitatea şi nu calitatea vinului era principala indicaţie de la centru. Vreme de peste 40 de ani, struguri de diferite soiuri din Dealu Mare au fost amestecaţi la grămadă, iar „inima“ distinctă a sortimentelor s-a diluat până la dispariţie. Pariul investitorilor în viţa-de-vie a fost câştigat, însă, prin întoarcerea la soiurile pure şi sortimentele consacrate de vinuri din zona Dealu Mare.

O degustare la cramele de pe Drumul Vinului costă în jur de 5 euro de persoană şi, în general, rezervările se fac cu câteva zile înainte, fiind preferate grupurile de 6-15 persoane. În general, o sesiune de degustare include 5-6 sortimente de vin specific fiecărei crame, unele chiar din anii 2002 sau 2003, până la vinurile mai tinere, din 2012 şi 2013. 

degustare sampanie foto dana mihai

O degustare de vinuri costă, în medie, 5 euro FOTO Dana Mihai

Degustările se fac sub îndrumarea unor specialişti, care explică etapele procesului, de la servire, apreciere vizuală, aprecierea aromei până la senzaţiile gustative. La degustări nu se bea efectiv, vinul în exces se scuipă, iar apoi se curaţă gura şi limba cu apă şi cu aperitive necondimentate: pâine, caşcaval sau brânzeturi nesărate, puţină ciocolată dacă se servesc vinuri roşii, eventual fructe. Multe alte detalii sunt de luat în seamă la degustări, de la ora la care se face degustarea – nici prea devreme, nici prea târziu – la temperatura la care se serveşte în mod ideal fiecare vin şi ordinea în care se degustă vinurile: cele dulci şi/sau roşii sunt ultimele.

Interesant este că vinurile din Prahova, fie că vorbim de spumantele de la Azuga sau de vinurile obişnuite, limpezi, ale podgoriei, au fost descoperite mai întâi de turiştii străini care vin la degustări în crame de mulţi ani. 

Bugetul excursiei

Excursiile pe Drumul Vinului din Prahova sunt cele mai interesante în perioada martie-octombrie, adică atunci când veţi vedea podgoriile la începutul vegetaţiei ori în timpul culesului şi al preparării vinului.

În cazul excursiilor individuale, bugetul poate fi şi de 100 de lei de persoană, incluzând transportul între obiective, numărul de mese, degustări şi intrările la obiectivele turistice. În ofertele agenţiilor de turism, un tur organizat costă între 55 de euro şi 130 de euro de persoană şi include transport, masă, degustări, vizite şi eventual o noapte de cazare.

În multe dintre cramele unde sunt organizate degustări sunt şi restaurante unde se poate mânca foarte bine, preparate tradiţionale ale bucătăriei româneşti, iar în cazul ofertelor de la agenţiile de turism există şi posibilitatea organizării de mese câmpeneşti.

Nu în ultimul rând, în toate cramele de pe traseu sunt şi vinoteci şi magazine de prezentare, unde vinurile au preţuri de producător, astfel că ar fi indicat ca în bugetul excursiei să fie prevăzută şi o sumă pentru achiziţionarea măcar a unei sticle de vin. Preţurile variază între 15 lei şi câteva sute de lei, în funcţie de sortiment şi anul de producţie.

Vizite la Conacul Bellu, Mănăstirea Vărbila şi Muzeul „Crama din lemn“

Excursia pe Drumul Vinului nu ar fi completă şi fără câteva vizite la obiectivele turistice de pe traseu. Conacul Bellu din Urlaţi, Muzeul „Crama 1777“ din Valea Călugărească, Mănăstirile Vărbila şi Jercălăi (ambele în zona Urlaţi) sunt doar câteva dintre ele.

image

Conacul Bellu din Urlaţi, o bijuterie arhitectonică FOTO Dana Mihai

Pierdută printre viile de la Urlaţi, una dintre cele mai frumoase reşedinţe boiereşti din Prahova, conacul Bellu, a fost locul de respiro artistic al baronului Alexandru Bellu (1850-1921), un fotograf renumit în epocă. Splendida clădire restaurată este un monument reprezentativ pentru arhitectura românească şi adăposteşte o parte importantă din colecţia baronului Bellu. Clădirea este compusă din mai multe încăperi, mobilate cu diverse piese vechi, reunind epoci, stiluri şi origini de tot felul: italiană, florentină, bologneză, franceză, austriacă, arabă, dar şi românească. Conacul se completează cu o cramă ce prezintă practica viticulturii în zona Dealu Mare. Taxa de vizitare este de 8 lei pentru adulţi şi de 4 lei pentru copii.

Tot în zonă puteţi ajunge la Mănăstirea Vărbila, unul dintre cele mai vechi aşezăminte religioase din Prahova, dar şi din ţară, monument istoric de grupa A, de valoare naţională şi universală. Ctitorie a trei boieri din zonă, biserica Mănăstirii Vărbila a fost ridicată între anii 1510 şi1532, iar la 1600 se pare că în biserică ar fi poposit şi Mihai Viteazul pentru a se ruga înaintea bătăliei de la Bucov. 

image

Mănăstirea Vărbila a fost recent restaurată FOTO Răzvan Moşu

Poveştile mănăstirii medievale le ştie cel mai bine preotul Gheorghe Diţu, părintele care s-a luptat vreme de 25 de ani, cu autorităţile locale, judeţene şi centrale pentru a obţine fondurile necesare renovării mănăstirii. Cu vorbe calde, dar ferme, preotul a intrat pe geam de fiecare dată când a fost dat afară pe uşă, s-a ocupat personal de întocmirea unui proiect eligibil şi a supravegheat personal şantierul.

preot gheorghe ditu manastirea varbila foto razvan mosu

Preotul Gheorghe Diţu de la Vărbila, un pasionat de istorie FOTO Răzvan Moşu

În momentul în care a ajuns preot la biserica din Vărbila, în 1985, aceasta era aproape o ruină, iar în 2012, după accesarea a două milioane de euro, fonduri europene, şi patru ani de lucrări, ansamblul mănăstirii s-a transformat într-o adevărată bijuterie ce nu trebuie ratată.

„Dumnezeu e cea mai mare pilă pe care o poţi avea vreodată, iar eu am crezut în visul meu şi în ajutorul divin. Faptul că românii nu îşi respectă istoria şi monumentele mă întristează. Nu am crezut niciodată că va dura o viaţă de om să refac ceea ce alţii au construit în doar câţiva ani“, obişnuieşte să spună preotul Gheorghe Diţu. Părintele Diţu este mare iubitor de istorie, lucruri bine făcute şi oameni care îşi urmăresc visele, astfel că întâlnirea cu el este un adevărat popas spiritual. 

O vizită merită şi Muzeul „Crama de lemn 1777“ din Valea Călugărească, o reconstituire a celei mai vechi crame a zonei, din anul 1777. În interior pot fi descoperite instrumente şi utilaje vechi folosite în procesul de vinificaţie, iar în vinotecă stau la păstrare vinuri nobile din zonă. Intrarea costă 4 lei de persoană.

Lăcaşul călător

Nu în ultimul rând, foarte aproape de mănăstirea Vărbila, este şi un monument istoric de o mare frumuseţe, biserica de lemn a Mănăstirii Jercălăi din Prahova, cu o poveste fascinantă. Nu a fost dintotdeauna pe aceste meleaguri, ba chiar a făcut un drum lung până în Prahova, fiind considerată una dintre bisericile călătoare ale Transilvaniei

Biserica a fost ridicată în 1731 de comunitatea de iobagi din satul Luieriu-Reghin, din judeţul Mureş, şi a servit vreme de două secole ca lăcaş de rugăciune credincioşilor din satul Luieriu. Ulterior, a fost dăruită familiei regale, pentru Castelul Bran, în vecinătatea căruia a fost strămutată, de Regina Maria, în anul 1932, unde a avut doar un rol estetic-decorativ. 

manastirea jercalai foto dana mihai

Biserica călătoare de la Jercălăi, un lăcaş de o frumuseţe unică în zonă FOTO Dana Mihai

Lăsată de izbelişte după 1947 şi folosită mai mult ca bodegă, biserica în formă de corabie a fost demontată, strămutată şi reasamblată în Prahova, la Mănăstirea Jercălăi, în anul 1957 . 

Vă mai recomandăm

Un obiectiv turistic din România supranumit „miracolul Canionului Miniş”, pe lista celor mai populare destinaţii estivale de călătorie din lume

Turismul viticol în România: prinde curaj, poate fi făcut oriunde în ţară şi costă de la 29 la 100 de lei

Ploieşti


Ultimele știri
Cele mai citite