„Moartea domnului Lăzărescu”, varianta 2026: o familie acuză că un pacient cu AVC a fost plimbat între spitale. Ce spun medicii

La mai bine de două decenii de când filmul „Moartea domnului Lăzărescu” expunea prin ficțiune absurdul transferurilor dintr-un spital în altul, sistemul de sănătate din provincie trăiește aceeași dramă. Familia unui bărbat de 59 de ani, suspect de AVC, acuză că omul a fost plimbat între Spitalul Județean din Ploiești și Spitalul Elias din Capitală. Medicii dau vina pe lipsa de personal. Cu doar doi neurologi rămași în schemă, cea mai mare unitate medicală din Prahova abia dacă mai poate acoperi câteva gărzi pe lună, lăsând un județ întreg la mila hazardului. 

SJU Ploiești are o problemă cu asigurarea gărzilor la Neurologie FOTO: site spital

Un pacient în vârstă de 59 de ani, dintr-o localitate de lângă Ploiești, a suferit un accident vascular cerebral, familia solicitând o ambulanță în dimineața zilei de luni, 20 iulie 2026, în jurul orei 4.00. Pacientul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Ploiești, un spital care mai asigură doar câteva gărzi pe lună la Neurologie, pentru că din cinci-șase medici, de câți ar avea nevoie pentru acoperirea liniei de gardă, are doar doi.

Aici pacientului i s-au făcut mai multe investigații medicale, în cele din urmă fiind transferat la Spitalul Elias din Capitală.

De aici versiunile sunt ușor diferite. O rudă a pacientului a semnalat că de la Elias pacientul ar fi fost trimis înapoi la Ploiești pentru că la spitalul din București nu ar mai fi fost locuri disponibile, în timp ce directorul medical al SJU Ploiești, medicul Andrei Ilinca, a precizat pentru „Adevărul” că în fapt a fost vorba de un pacient care suferise accidentul vascular cu aproximativ 24 de ore înainte de a fi solicitat ajutor medical, prin urmare se depășise fereastra optimă pentru a se interveni prin tromboliză sau trombectomie. Cu toate acestea, a fost trimis pentru consult de specialitate la spitalul din București, s-a realizat acest consult, pacientul fiind readus la Ploiești pentru îngrijiri care nu depășesc competența spitalului.

Patologia neurologică este astăzi aflată în expansiune, iar AVC-ul a devenit un eveniment medical care nu mai surprinde nici la vârste mici, or lipsa gărzii într-o astfel de secție schimbă șansele pacienților care au nenorocul să locuiască în provincie, la fel cum în alte județe ale țării se întâmplă cu pacienții cu probleme cardiace pentru că în spitale nu mai sunt suficienți cardiologi etc..

„Pacientul prezenta simptome de accident vascular de 24 de ore”

Directorul medical al SJU Ploiești, dr. Andrei Ilinca, a precizat că în cazul semnalat de către aparținători publicației „Adevărul” deciziile au fost cele corecte. Fiind vorba de un accident vascular petrecut înainte cu 24 de ore de solicitarea ambulanței, medicul de gardă putea chiar să aștepte ca medicul neurolog să intre în tură, în schimb a preferat să trimită pacientul către un alt spital pentru a beneficia de consult de specialitate urgent, acest consult confirmând, de altfel, diagnosticul.

„Într-adevăr, s-a prezentat pacientul la ora 4.58, în cursul dimineții de ieri (n. red. – 20 iulie 2026). Pacientul prezenta simptome de accident vascular de 24 de ore. Sunt consemnate și și de ambulanță și de medicul din UPU. Neavând noi gardă de Neurologie, s-a găsit să se trimită totuși la Spitalul Elias, pentru a-l consulta un neurolog cât mai repede, pentru consult/transfer, în funcție de ce consideră neurologul. În cadrul AVC-ului, în primele 4-12 ore sunt anumite proceduri care se realizează. Este vorba de tromboliză sau, eventual, o trombectomie, dar care, pentru cazuri care sunt mai vechi, cum e în cazul acesta 24 de ore, nu se mai pretează la procedurile respective și rămâne un tratament clasic, conservator. A fost consultat de medicul de acolo, într-adevăr s-a confirmat accidentul vascular, s-a stabilit un tratament și recomandarea a fost să se întoarcă, deoarece poate fi internat în continuare pe secția noastră de Neurologie”, a precizat dr. Ilinca.

Problemele cu asigurarea gărzilor la Neurologie sunt vechi la spitalul din Ploiești, încă din perioada pandemiei, a spus medicul.

„Noi am făcut cred că zeci de demersuri. Ne-am adresat către toate centrele universitare. Cred că avem patru sau cinci concursuri organizate în ultimii doi ani. S-au făcut cereri către DSP, Ministerul Sănătății, avem documentat absolut tot. A fost una din marele probleme pe care am încercat să le rezolvăm pentru spital - garda de neurologie”, a arătat dr. Ilinca.

În urma tuturor acestor demersuri s-a reușit detașarea unui medic neurolog de la Ministerul de Interne și, la ultimul concurs organizat, desfășurat relativ recent, a mai venit un medic neurolog. Spitalul mai are de asemenea un medic neurolog în vârstă de peste 70 de ani care asigură serviciile neurologice în cadrul ambulatoriului de specialitate (policlinică).

„Situația nu este singulară la noi, ca spital județean. În momentul de față, cam singurele care mai reușesc să-și acopere gărzile pe Neurologie și pe multe specialități sunt clinicile universitare, pentru că au mulți rezidenți și au încadrarea mult mai bună”, a explicat dr. Ilinca.

Ce se întâmplă cu pacienții

Pentru un pacient care prezintă semnele unui accident vascular cerebral acut (cum, spune medicul, nu a fost cel în discuție) și se află în aria teritorială a SJU Ploiești, care nu poate asigura gărzile la Neurologie, situația nu este deloc liniștitoare.

„Avem protocol cu ambulanța. De multe ori îi aduce fiindcă trebuie făcută o tomografie. Diagnosticul de AVC merge diferit. Poate să fie ischemic sau poate să fie hemoragic. Cel hemoragic de multe ori se pretează a fi consultat și tratat de către neurochirurg. Diagnosticul cu certitudine nu poate fi pus decât de tomograf”, precizează medicul.

De cele mai multe ori, mai spune medicul, în cazul unui AVC acut care ajunge la un spital mai mic din județ se ia decizia transportării direct către un spital cu gardă de Neurologie.

„Sunt protocoale. Cadrele de pe ambulanță să zicem că l-au găsit (n. red. - pe pacient), se anunță în dispecerat, acolo este un medic coordonator și medicul respectiv poate să decidă”, a mai adăugat medicul.

Servciile neurologice sunt extrem de greu de asigurat la SJU Ploiești FOTO: Pixabay/Mitrey

Eforturile de a soluționa problema deficitului de neurologi nu au încetat. Deși nu au trecut două luni de la precedentul, SJU Ploiești va organiza un nou concurs, la care din nou este vacant post de neurolog. O situație similară înregistra spitalul și pentru cardiologie, dar s-a rezolvat între timp.

Ceea ce ar putea părea un avantaj, anume faptul că spitalul este relativ aproape de centrele universitare, în fapt s-a dovedit un dezavantaj. „Noi am făcut întâlniri cu neurologii inclusiv prin Casa de Asigurări. Ne-am întâlnit cu toți, i-am invitat să discutăm. Unul dintre ei ne-a spus - «De ce aș veni la dumneavoastră să fac o gardă, să văd 50 de cazuri, când eu la cabinetul particular pe două consultații sunt plătit cât pentru o gardă?»”, a mai punctat reprezentantul spitalului.

Gărzile în continuare sunt plătite raportat la nivelul salariului din 2018 și nici măcar sumele suplimentare pe care spitalul le acordă cu sprijinul Consiliului Județean nu-i conving pe medici.

De la trei gărzi efectuate, plata pentru gărzi este suplimentată cu 1.500 lei, iar bonusul crește pe măsură ce crește numărul de gărzi efectuate de un medic lunar, bonusul putând să ajungă și până la 2.500 lei. În plus, există posibilitatea să li se asigure medicilor locuință de serviciu. Nici acest efort însă n-a convins.

„Am solicitat inclusiv de detașări, prin centrul universitar, să ne ajute, dar răspunsul este, de la multe spitale în București, că de-abia își mai acoperă și ei gărzile și le este imposibil să detașeze”, a mai spus dr. Ilinca.

Cifre care sperie: 30-40 de consulturi/gardă, din 240 de prezentări în UPU

Pe măsură ce criza de personal se adâncește, și la SJU Ploiești, ca și în celelalte spitale din țară care au camere de gardă sau unități de primiri urgențe, numărul de prezentări a crescut. Secția Neurologie din SJU Ploiești este singura și deservește o populație de 800.000 locuitori, explică dr. Ilinca. Într-o gardă, pot să fie doar la Neurologie 30-40 de consulturi, iar asta de când și la UPU numărul de prezentări a crescut la o medie de 240/24 ore, în zilele de sărbători legale crescând până la 300 și chiar depășind această cifră. Cu doar un an în urmă, se prezentau în UPU 180 de persoane, în medie, pe gardă, însă  în ultima perioadă a crescut mult numărul pacienților neasigurați.

Semnale similare vin din toată țara, așa că ceea ce s-ar impune, este de părere medicul Andrei Ilinca, este o schimbare de legislație.

„Noi considerăm că, în primul rând, se pune problema de schimbare a legislației, trebuie legiuitorul să facă ceva care să ne ajute. De exemplu, s-ar putea institui obligativitatea unor gărzi la niște cabinete private, care primesc bani de la Casa Națională de Asigurări, așa cum se face în străinătate. Într-adevăr, ai contract public cu o casă publică, dar ajuți și tu spitalul respectiv. Ar trebui, de asemenea, recalculat tariful de gărzi, reajustat, adus la nivelul din 2026. Se primesc foarte puțini bani. Să aduc un rezident, cât să-i dau? 3-4 milioane (n. red. – lei vechi) pe o gardă? Sunt mulți care fac naveta de la București. Cu transportul și cu toate cheltuielile, ca să vină să facă o gardă, devine total neatractiv”, a arătat medicul.

Un spital public, în prezent, nu poate concura cu un spital sau o unitate privată, care nu are nicio limitare și poate oferi orice sumă unui medic, mai spune dr. Ilinca.

Pe de altă parte, începe în schimb să se resimtă lupta între stat și privat pentru pacienții asigurați care nu reprezintă urgențe. Secțiile chirurgicale sunt deocamdată cele mai ferite de această competiție, iar asta pentru că mediul privat nu are în teritoriu, încă, o infrastructură adecvată.

În aceste condiții, gărzile au devenit extrem de obositoare, cu prezentări multe, cu pacienți nervoși, iar medicii renunță rând pe rând la cele care nu sunt obligatorii. Unii renunță cu totul la postul din spitalul public, așa cum a fost cazul mai multor neurologi, care nu au plecat către spitale mai mari și nu au optat să efectueze, eventual, gărzi în alte spitale, ci către mediul privat. „Au migrat către mediul privat, și-au deschis cabinete particulare. E o decizie legată de volumul de muncă, de raportul de remunerație și de timpul lor liber”, a conchis medicul.