Accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite. Neurolog: “60-70% dintre cazuri au la bază cauze controlabile legate de mediul şi stilul de viaţă”

Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de mortalitate din România, după afecţiunile cardiace. 

Potrivit statisticilor, în fiecare zi, 150 de români suferă o formă de AVC, cele mai des întâlnite fiind accidentele vasculare ischemice. Din nefericire, aproximativ 15% dintre acestea se produc la persoane cu vârsta de până în 50 de ani, incidenţa crescând în ultimii ani în cazul acestui segment. Medicul neurolog Roxana Vintilă din Hyperclinica MedLife Favorit subliniază că, în mare parte, factorii de risc pentru declanşarea unui AVC sunt controlabili, având în vedere că ţin de stilul nostru de viaţă, stil pe care îl putem modifica, atunci când suntem conştienţi că doar aşa ne putem menţine sănătoşi.

Accidentul vascular cerebral este o afecțiune foarte gravă

Accidentul vascular cerebral este o urgenţă medicală majoră, fiind o leziune sau o suferinţă a creierului produsă prin diminuarea sau întreruperea fluxului de sânge într-un anumit teritoriu.

,,În producerea unui AVC sunt implicate 2 mecanisme: primul se manifestă

 prin ruperea peretelui vascular, cu pătrunderea sângelui în ţesuturile învecinate- AVC hemoragice, iar al doilea prin ocluzia sau blocarea unei artere ce determină AVC ischemice constituite şi tranzitorii. AVC-urile tranzitorii

presupun întrerupere a fluxului de scurtă durată. Nu se produc leziuni la nivelul creierului, manifestările clinice dispar în cel mult o oră, dar este importantă recunoaşterea sa pentru că poate semnaliza apariţia unui AVC constituit în următoarele zile sau săptămâni. Atacul ischemic tranzitoriu este unul dintre semnele care anunță că poate să apară un accident vascular constituit. În rest, accidentele vasculare cerebrale, fie ischemice, fie hemoragice, determină manifestări clinice în momentul în care s-a produs evenimentul”, a explicat medicul Roxana Vintilă.

În ceea ce priveşte gravitatea unui AVC, aceasta este determinată de volumul de țesut cerebral afectat și de deficitele neurologice apărute. Pacientul poate suferi un accident ischemic foarte grav cu afectare masivă cerebrală, dar poate să aibă şi un accident vascular hemoragic cu afectare mai mică și cu recuperare chiar integrală ulterior. Indiferent de natura sa, AVC-ul este o afecţiune foarte gravă pentru că se poate solda cu deces sau cu afectări grave neurologice care să  influenţeze dramatic calitatea si durata vieţii pacientului.

FAST, metoda rapidă de identificare a AVC

Timpul de intervenţie, spune medicul neurolog, este cel mai important în salvarea pacientului cu AVC şi în limitarea deficitelor neurologice. Şi tocmai pentru a veni în sprijinul pacienţilor, Ministerul Sănătăţii, dar şi diverse organizaţii non guvernamentale, susţin campanii pentru recunoaşterea rapidă a semnelor unui AVC de către populaţie.

“Metoda FAST (F-Face-faţă; A-arms-braţe; S- speech-vorbire şi T-time-timp) este cea mai folosită, iar semnele unui AVC pot fi recunoscute destul de uşor de oricine cunoaşte această metodă. În primul rând ne uităm la faţa persoanei-dacă prezintă asimetrie a feței, colțul gurii de o anumită parte este coborât, șanțul nazogenian pe partea respectivă este șters. Inclusiv pacienţii pot observa în oglinfă aceste semne, iar dacă sunt însoţite şi de amorţirea a membrelor şi slăbiciune e cazul să sune la 112. La nivelul membrelor-pacientul  îşi simte slăbite mâna sau piciorul de pe o parte sau ambele, în acelaşi timp. Există situații în care apar și în ambele părți- afectările de teritoriu posterior, dar acestea sunt situații particulare. În afară de asimetria feței, slăbiciune musculară în membre pot să apară tulburări de vedere, tulburări de echilibru, amețeală, vertij, chiar și stări confuzionale şi pierderea cunoştinţei.

În cazul accidentelor vasculare hemoragice apare durerea de cap. Un AVC afectează şi vorbirea. Pacientul se poate exprima greu, are dificultate în a articula cuvintele sau a înţelege ce i se spune. Îndată ce au fost observate aceste simptome, pacientul trebuie să ajungă cât mai repede la un spital de urgenţă, la o unitate de primiri urgenţe vasculare, deci timpul din formulă este cel mai important. Cu cât se intervine mai repede pentru restabilirea fluxului de sânge în zona afectată şansele pacientului de recuperare cresc şi scade riscul de producere a unei leziuni vasculare cerebrale ireversibile”, a subliniat dr. Roxana Vintilă.

Timpul optim de intervenţie: Maxim 4 ore şi 30 de minute de la debutul simptomelor

Stabilirea cu precizie cât mai mare a debutului simptomelor este foarte importantă. ,,Vorbim de fereastra de timp terapeutică în care se poate iniția protocolul pentru AVC și tratamentul de dizolvare a cheagului, tratamentul trombolitic sau, în cazuri selecţionate, tratamentul endovascular prin trombectomie, adică prin extragerea cheagului de sânge.

În timpul producerii unui AVC, creierul este privat de oxigen şi nutrienţi şi,  cu cât mai mult timp trece fără a se restabili fluxul de sânge, cu atât leziunile vor fi mai extinse şi sansele de recuperare mai reduse. AVC-ul se poate solda cu deficite neurologice importante- paralizii, tulburări de echilibru şi coordonare, afectare cognitivă, tulburări de vedere şi în multe cazuri, decesul pacientului”, a explicat medicul neurolog.

Din ce cauză se produce un AVC

Ca în cazul celor mai multe afecţiuni şi accidentul vascular cerebral este determinat de boli care ar putea fi prevenite printr-un stil de viaţă cât mai sănătos.

,,Studiile arată că în proporţie de 60-70%, AVC-urile au la bază cauze controlabile. Factorii de risc pentru AVC sunt afecţiuni ca hipertensiunea arterială, dislipidemia, adică colesterol crescut în sânge, diabetul zaharat, fibrilație atrială. De asemenea, fumatul, sedentarismul, obezitatea sunt factori de risc modificabil, pacientul putând lua măsuri din timp pentru a nu ajunge în pericolul de a dezvolta un AVC”, a spus dr. Vintilă.

Pe lângă toate acestea, există şi factori de risc nemodificabil, printre care vârsta, genul și istoricul familial. Bărbații sunt mai predispuși la evenimente vasculare până în 55-60 de ani. După această vârstă, statisticile ne arata că femeile sunt mai predispuse la AVC-uri. Cauza ar fi profilul hormonal al femeilor care se modifică după menopauză şi astfel se modifică protecția vasculară oferită de estrogen.

Consumul de droguri poate provoca AVC

Din păcate, în ultimele decenii s-a observat o creştere de 40% a incidenței AVC la tineri. Tendinţa îngrijorătoare are la bază, în primul rând, modul de viaţă sedentar, alimentaţia plină de carbohidraţi şi grăsimi, obezitatea, consumul excesiv de tutun, alcool, energizante, steroizi anabolizanţi, consumul de droguri şi stresul negestionat eficient.

,,Studiile arată că 10-15% din totalul cazurilor de accidente vasculare  se manifestă la tineri. Factorii de risc ţin, în primul rând, de stilul de viaţă. În cazul persoanelor tinere consumul de droguri este, şi în România, din ce în ce mai frecvent. Cocaina este drogul cel mai des asociat cu AVC-ul. Riscul este maxim în primele 24 de ore de la consum putând cauza atât AVC ischemic, prin spasm vascular, cât și hemoragic, prin creșterea explozivă a tensiunii. Consumul frecvent de canabis a fost corelat cu o creștere a riscului de AVC cu aproximativ 37%, acest drog putând provoca vasospasme temporare care blochează fluxul de sânge către creier. Nu în ultimul rând, etnobotanicele, acei canabinoizi sintetici, pot cauza vasospasme cerebrale severe, ducând la infarct cerebral chiar și la tineri fără alte probleme de sănătate.

Pe lângă factorii aceştia, mai există şi unii specifici care pot conduce la AVC-uri la persoane de până în 50 de ani: malformațiile vasculare arteriovenoase, anevrismele, disecții vasculare spontane sau traumatice, malformațiile cardiace, printre care FOP. Totodată, migrena cu aură s-a demonstrat că este un factor de risc pentru accidente vasculare. Acestea sunt afecţiuni pe care nu le detectăm în general la examinările de rutină şi pacienţii nu le cunosc”, a precizat dr. Roxana Vintilă.

Predispoziția genetică joacă un rol în apariţia unui AVC

Dincolo de aceste cauze, AVC-ul poate prezenta şi cauze genetice, cercetările din ultimii ani evidenţiind rolul predispoziţiei genetice care influenţează riscul de a dezvolta un AVC pe parcursul vieţii. 

,,Sunt două moduri în care genetica influențează riscul sau apariția unui accident vascular. În mod direct, sunt boli genetice rare denumite monogenice- care determină direct AVC-ul, dar procentul este mic, între 1 şi 5%. Aici se încadrează Cadasil, care afectează vasele mici de sânge şi boala Fabry, o tulburare metabolică care duce la acumularea de grăsimi în pereții vaselor. În mod indirect, putem vorbi de predispoziția moștenită către factorii de risc-şi aici mă refer la hipertensiune și diabet, care au o componentă ereditară puternică, trombofiliile genetice, mutații care determină o hipercoagulabilitate, adică sângele se poate închega mai ușor şi pot apărea cheaguri de sânge care să producă accidente vasculare. Structura vaselor poate fi moştenită genetic. Unele persoane moștenesc pereții arteriali mai fragili, care favorizează formarea de anevrisme. Hipercolesterolemia familială este şi ea un factor important pentru riscul de AVC”, a subliniat medicul.

Multe dintre aceste afecţiuni pot fi prevenite prin testul genetic dezvoltat de MEDLife- Longevity 100+ care poate depista predispoziţii pentru 75 de boli comune. Pe baza rezultatului, medicul genetician explică în ce mod îşi poate schimba stilul de viaţă pacientul pentru a nu dezvolta acele afecţiuni pe parcursul vieţii.  

,,AVC-ul poate fi prevenit în cele mai multe dintre cazuri, acolo unde vorbim de boli care pot fi tratate prin schimbarea stilului de viaţă sau prin tratamente. Dacă ştim că avem în familie cazuri de hipertensiune arterială, diabet, ar trebui să fim mai atenţi la obiceiurile noastre zilnice. Mergem la medic pentru a ne evalua periodic starea de sănătate, luăm tratament, evităm consumul de sare, de grăsimi, facem activitate fizică zilnic. Stresul face parte din viaţa noastră şi este important să găsim căi să reacţionăm cât mai echilibrat la situaţii stresante. Deci toate aceste lucruri pot fi făcute şi astfel putem preveni. Pentru hipercolesterolemia familială, de exemplu, există tratament specific. Se face tratament cu anticorpi monoclonal sau terapia prin interferență ARN. Riscul unei predispoziţii genetice în cazul dezvoltării unui AVC este de 30-40%”, a sublinat medicul neurolog.