Misterul șoferilor drogați care au invadat brusc șoselele din România

Pare o adevărată campanie anti-drog a Poliției Române, însă totul vine de la faptul că aparatele DrugTest, intrate în dotare în perioada 2019-2021, au început să fie folosite la scară extinsă abia din 2022, odată cu ridicarea restricțiilor pandemice. Poți ieși „drogat” de la medicamente uzuale.

Folosirea aparatului DrugTest în trafic a început în vara anului 2019 în România SURSA FOTO Poliția

Șoselele din România pare că au fost invadate de o bună perioadă de timp de șoferi care s-au urcat la volan sub influența substanțelor interzise. Poliția Română nu a contenit toată vara să anunțe zilnic că zeci de conducători auto, din toate zonele țării, au fost prinși drogați. În acest context este justificată întrebarea: de unde apetitul brusc al șoferilor români pentru stupefiante, având în vedere că până în 2020 se vorbea foarte rar despre droguri la volan.

Explicația poliției

Explicația este oferită chiar de către reprezentanți ai MAI. Poliția Română a fost dotată cu aparate DrugTest în vara anului 2019 și abia la începutul anului 2020 au ajuns în posesia majorității inspectoratelor județene. Aceste dispozitive au fost puțin folosite de către echipajele de poliție rutieră în perioada 2020-2021, din cauza restricțiilor impuse de pandemie, astfel că abia începând din anul 2022 DrugTest a intrat „în pâine” cu adevărat.

Odată cu vacanța de vară, Poliția Română a declanșat o lungă serie de acțiuni rutiere, în special în zonele turistice, de mare trafic, și mai ales în weekenduri. Rezultatele au șocat. Practic din douăzeci de șoferi testați, unul primea un rezultat pozitiv. Testul rapid pentru depistarea drogurilor indică opt tipuri de substanțe prezente în salivă: cocaina, opioide, metadona, benzodiazepine, THC, amfetamina, metamfetamina, ketamina. 

DrugTest-ul nu depistează drogurile noi, ”legalele” FOTO Poliția Română

DrugTest nu depistează „legalele”

În cazul testelor pozitive predomină până acum THC, ce indică un consum de canabis. DrugTest nu identifică însă NSP, substanțe noi psihoactive, „legalele” mai pe înțelesul tuturor, cel mai consumat drog din România.

Există însă o problemă semnalată atât de șoferii testați pozitiv la amfetamine de exemplu, confirmată, sub protecția anonimatului atât de specialiști INML, dar și de procurori DIICOT. DrugTest folosit de poliție oferă doar un rezultat pozitiv sau negativ, nu indică și cantitatea de substanță, iar această informație este esențială pentru șoferul aflat în situația de a se trezi inculpat într-un dosar penal pentru consum de droguri.

Amestecul de medicamente te poate scoate „drogat”

O tânără din Prahova a fost testată pozitiv la amfetamine în timpul unei razii a poliției rutiere. Femeia a declarat că nu a consumat în viața ei droguri, dar a explicat că urmează un tratament prescris de medic pentru a combate atacurile de panică pe care le face frecvent. Justificarea șoferiței este pertinentă, susțin medicii.

Sunt anumite combinații de medicamente, banale, pe care le folosim frecvent și care se vând fără prescripție medicală, din categoria antiinflamatoarelor, anxioliticelor sau analgezicelor care, într-o doză mare, pot duce către un rezultat pozitiv la DrugTest. Spre exemplu, pot da rezultate pozitive amestecuri precum cel dintre codeina cu valdoxan, sau ketoprofen cu codeina, ori extraveral cu anxiolitic și chiar doza dublă (800+) de Nurofen băut cu ceai de tei sau cu ceai negru. Ce-i drept, în prospectul Nurofen chiar scrie că poate afecta capacitatea de a conduce autovehicule.

„Țara noastră a trecut de la stadiul de «țara de trecere» la cel de «țară de consum» și acest fapt se vede săptămânal în cazuistica înregistrată” – Raport INML

Până să ajungi să dovedești nevinovăția și să speli rușinea de „șofer drogat”, aștepți să se finalizeze ancheta penală și instanța să se pronunțe. În România o astfel de procedură durează ani, perioadă în care ai și dreptul de a conduce suspendat. Testul rapid indică doar prezența în salivă a unei substanțe, nu și dacă șoferul se afla sub influența drogurilor (cu simptome specifice). THC are cea mai mare remanență în sânge și poate fi detectat la zile bune de la consumul efectiv.

Lungul timp de așteptare al rezultatelor de la INML

Odată testat pozitiv la DrugTest ești automat cercetat penal și urmezi procedura: poliție, parchet, expertize, analize, avocați, instanță, sentință. DrugTest nu este însă probă, ci doar un indiciu. Instanța lucrează cu dovezi științifice, asta însemnând rezultatele unor analize toxicologice care se fac exclusiv la institutele de medicină legală.

În România sunt doar trei astfel de centre, motiv pentru care la INML București, în august 2022, se făceau abia analizele la probele prelevate de la șoferii „drogați” în noiembrie anul trecut. Fără rezultatul acestor analize, dosarul nu poate pleca în instanță.

În cel mai recent raport disponibil al INML București, din anul 2019, reiese că această instituție a realizat 5.046 investigații toxicologice complexe pentru identificarea și dozarea unor toxice, altele decât alcoolul și drogurile, dar și 3.254 investigații toxicologice pentru determinarea prezenței drogurilor și dozarea acestora precum și urgențe spitalicești în cazuri de intoxicații acute.

Așa se explică de ce timpul de așteptare pentru rezultatul unor analize de acest tip este de aproape un an. Având în vedere că DrugTest a intrat în posesia poliției în vara anului 2019, putem deduce că cele peste trei mii de analize toxicologice au fost realizate în a doua parte a anului, prin urmare, în anii următori (2020-2021) numărul acestora ar putea fi cel puțin dublu.

„Nu poate fi acceptabil ca În Romania, o țară cu peste 20 milioane locuitori, să existe în sistemul medico-legal doar trei laboratoare apte să detecteze drogurile stupefiante. Țara noastră a trecut din păcate de la stadiul de «țara de trecere» la cel de «țară de consum» și acest fapt se vede săptămânal în cazuistica înregistrată, din păcate letală”, se arată în raportul INML București.

Vasile Drăghici, medicul șef al Serviciului de Medicină Legală Prahova, a precizat că în județ nu se pot realiza analize pentru detectarea drogurilor, instituția pe care o conduce nefiind dotată cu un analizor gaz cromatograf, prețul acestuia fiind de aproximativ jumătate de milion de euro. Astfel de aparatură se află în dotarea institutelor de medicină legală din centrele universitare.