Povestea monumentalei Biserici a Brătienilor, locul unde sunt îngropaţi trei foşti prim-miniştri ai României

Aflată chiar lângă Vila Florica, leagănul Brătienilor, biserica Sf. Ioan Botezătorul este aşezată într-un loc cu adevărat idilic. Biserica Brătienilor, cum mai este cunoscută, a fost construită de acelaşi arhitect francez care a refăcut şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Trei foşti prim-miniştri ai României sunt îngropaţi aici.

Biserica Sf. Ioan Botezătorul este locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost construită în 1898 după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Argeş. Ocazional, şi numai cu aprobări speciale, în biserica Brătienilor se oficiază acum şi nunţi.

Biserica se impune prin monumentalitate, fiind în întregime construită din piatră de Albeşti. În formă de cruce, biserica are o singură turlă, pătrată la bază şi hexagonală în rest, învelită iniţial cu tablă de alamă (pe care ocupanţii străini au luat-o în primul război mondial), iar apoi cu olane, prezente şi astăzi.

Biserica nu a fost pictată niciodată

Un detaliu interesant legat de biserica de la Florica este că aceasta nu a fost pictată niciodată. Sub pridvor, pe latura sudică, se află uşile de acces la cavourile familiei Brătianu.

Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Bratianu în noua capelă, solemnitate ce a avut loc trei zile mai târziu, slujba fiind oficiată atunci de mitropoliţii Miron Cristea, primul patriarh al României şi Nicolae Bălan al Sibiului.

Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Brătianu în noua capelă, solemnitate ce a avut loc trei zile mai târziu; slujba a fost oficiată de mitropoliţii Miron Cristea – primul patriarh al României – şi Nicolae Bălan al Sibiului; (la început, Ion C. Brătianu, decedat pe 3 mai 1891, fusese înmormântat în parcul conacului, pe deal, într-o criptă construită sub supravegherea lui Eugeniu Carada, lângă Florica, primul lui copil, pe care o boală necruţătoare a răpit-o din sânul familiei în iarna lui 1865). “Durerea părinţilor a fost grozavă şi niciodată ştearsă” îşi aducea aminte sora ei, Sabina Cantacuzino.

A doua înmormântare solemnă ce a avut loc în capela de la Florica a fost cea a lui Ionel Brătianu (care a fost în total aproape 12 ani prim-ministru), răpus fulgerător de o infecţie a amigdalelor, la 24 noiembrie 1927.

“La Florica, sicriul a fost aşezat într-un car tras de boi; în acea zi de iarnă întunecoasă şi ceţoasă, convoiul, urmat de o mare mulţime de prieteni, autorităţi şi săteni, urca încet şi jalnic dealul până la capelă… Brătianu se ducea să doarmă somnul de veci după o viaţă atât de strălucită în istoria neamului său, pe acelaşi deal pe care, cu 63 de ani înainte, văzuse lumina zilei. Se născuse la Florica în vremurile României vasale, se odihneşte în pace tot la Florica, dar în vremurile României întregite”, scria I. G. Duca la puţin timp după înmormântare.

Peste trei ani, la 22 decembrie 1930, Vintilă Brătianu (prim-ministru aproape un an) va fi şi el coborât în criptele de la Florica; Dinu şi Gheorghe Brătianu, morţi în închisoarea de la Sighet, vor fi şi ei depuşi, peste ani, în capela familiei.