Canonizarea lui Dimitrie Ionescu-Berechet, dorită de ÎPS Calinic. A fost „Patriarhul arhitecturii românești”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, consideră că Dimitrie Ionescu-Berechet, musceleanul pe care l-a numit „Patriarhul arhitecturii românești”, merită canonizat.

Monografia Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet. FOTO  Asociatia Arhitect Dimitrie Ionescu Berechet
Monografia Arhitect Dimitrie Ionescu-Berechet. FOTO Asociatia Arhitect Dimitrie Ionescu Berechet

Deși pe mulți dintre noi pașii ne poartă adesea pe lângă cele peste 450 de proiecte de arhitectură bisericească şi civilă din ţară şi în străinătate semnate de Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969), puțini știm sau ne întrebăm cine a fost făuritorul acestor edificii.

Arhitect şef al Patriarhiei Române între 1930-1963, în timpul patriarhilor Miron, Nicodim și Iustinian, și proiectant al multor monumente considerate un reper în istoria artei românești contemporane, Dimitrie Ionescu-Berechet are un portofoliu impresionant.

Dacă ne referim numai la domeniul arhitecturii bisericești, vorbim de peste o sută de biserici noi, case parohiale, sedii de protoierii, restaurări de lăcașuri de cult-monumente istorice, numeroase lucrări de sculptură bisericească în lemn sau în marmură. Dacă ne aplecăm și asupra domeniului arhitecturii civile, o serie de edificii publice și nenumărate locuințe particulare în întreaga țară, ne putem face o idee cât de cât apropiată de ceea ce a însemnat cu adevărat Dimitrie Ionescu-Berechet pentru arhitectura românească și nu numai.

„Este sfântul arhitecturii româneşti”

Biserica Parcul Domeniilor - Caşin din București, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, catedrala din Hunedoara, biserica mânăstirii Maglavit, biserica din Costești Argeș, biserica Sfinții Împărați din Constanța, reședința patriarhală din Dragoslavele, mobilierul Sălii Sinodale a Reședinței patriarhale, mobilierul Bibliotecii Sf. Sinod de la mânăstirea Antim, candelabrul Catedralei din Cluj și al celei din Constanța, tâmplele de lemn de la Mănăstirea Dealu și de la biserica Sfântul Elefterie din București, Teatrul George Bacovia din Bacău și primăriile din Câmpulung-Muscel și Hunedoara, sunt numai o parte dintre monumentele de care-și leagă numele.

Catedrala din Costești e proiectată de celebrul arhitect. FOTO Arhiepiscopia Argeșului și Muscelui
Catedrala din Costești e proiectată de celebrul arhitect. FOTO Arhiepiscopia Argeșului și Muscelui

Nu întâmplător, în august, la împlinirea a 100 de ani de la absolvirea de către Dimitrie Ionescu-Berechet a Școlii Superioare de Arhitectură din București, ÎPS Calinic a adus în atenția opiniei publice idea canonizării celui pe care l-a numit nu doar „Patriarhul arhitecturii românești”, ci și „miracol”, „geniu” și „demiurg”.

Dimitrie Ionescu-Berechet este sfântul arhitecturii româneşti (...). Argumentele de canonizare a lei Dimitrie Ionescu-Berechet sunt că acesta a proiectat fumuseți perfecte”, a spus arhiepiscopul de Argeș, recent, la Câmpulung Muscel. Orașul care a găzduit, luna trecută, două evenimente dedicate ilustrei personalități: lansarea albumului monografic „Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet (1896-1969). Viața și opera“, apărută la Editura Monitorul Oficial, 2022, elaborată de către nepotul acestuia, Ștefan Ionescu-Berechet, precum și vernisajul expoziției intitulate „Câmpulungeanul Dimitrie Ionescu-Berechet: o viață închinată arhitecturii“.

„Cel mai mare arhitect, din toate timpurile”

Nu este prima data când ÎPS Calinic îl elogiază pe Dimitrie Ionescu-Berechet în astfel de termeni.

A fost și rămâne pentru România și Biserica Ortodoxă Română, cel mai mare arhitect, din toate timpurile. Să privim și să avem grijă de opera sa, din care să ne inspirăm, înălțându-ne astfel spre perfecțiune! De câte ori am privit, și mai mult, de câte ori am locuit în case, mânăstiri sau biserici unde m-am rugat, gospodărite arhitectural de Dimitrie Ionescu-Berechet, sufletul se simțea descătușat de imperfecțiune și îmbucurat, că la bogăția de frumusețe dumnezeiască se adaugă și frumusețea omenească! Iar tu, Dimitrie Ionescu-Berechet, prin harul lui Dumnezeu, ne-ai făcut bucuria aceasta unică!”, spunea Calinic Argeșeanul în unul dintre volumele sale.

„Sunt mulți arhitecți cu carte, dar puțini cu har”

Cel mai bogat loc din România, care are ca tezaur de mare preț, opera lucrărilor proiectate de Dimitrie Ionescu-Berechet este Câmpulung-Muscel, orașul său natal, pe care l-a înnobilat cu 80 de lucrări. Acesta este motivul pentru care ÎPS Calinic a vorbit, cu prilejul evenimentelor dedicate arhitectului, și despre posibilitatea aducerii aici a rămășițelor sale pământești.

Dimitrie Ionescu-Berechet a fost un geniu al arhitecturii. Sunt mulți arhitecți cu carte, dar puțini cu har. Berechet a fost atins de Dumnezeu cu un har pe care îl putem compara, fără să exagerăm, cu cel al lui Leonardo Da Vinci. Puțini știu că Berechet e câmpulungean (...). Avem valori, avem povești adevărate, am fost binecuvântați cu frumuseți naturale, trebuie să le facem cunoscute, să vorbim despre ele, să umplem rețelele de socializare cu fotografii pentru că acest oraș, Câmpulung Muscel poate deveni o incredibilă destinație turistică”, consideră și primărița Câmpulungului, Elena Lasconi.

Piteşti

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite