Argeşul îşi promovează obiectivele şi produsele tradiţionale pe bani europeni

Primarii celor şase comune din nordul Argeşului şi-au dat mâna şi au accesat un proiect european prin care vor să “sufle” turiştii de pe Valea Prahovei

Cârnaţi şi pastramă, urdă şi caş, murături şi cozonac, aşa sună meniul pe care câţiva primari din nordul Argeşului îl scot la înaintare ca să-i atragă pe turişti. Şi asta nu numai la zile de sărbătoare, ci permanent. Scopul declarat este acela de a lua „caimacul” Văii Prahovei. La loc de cinste stă ţuica, ţinută musai la butoi de dud şi servită din ploscă.

Ca să li se ducă faima, locuitorii celor şase comune din nordul Argeşului: Arefu, Cicăneşti, Albeştii de Argeş, Corbeni, Valea Danului şi Valea Iaşului vor să le spună tuturor de oferta lor, chiar şi celor din afara graniţelor.

Proiect de peste 900.000 de lei

Totul face parte dintr-un proiect european care poartă numele „Valea superioară a Argeşului, comori din lada de zestre”, accesat de cele şase primării care s-au constituit într-o asociaţie, numită „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Molivişul”. Valoarea totală a programului este de 933.857 de lei, iar implementarea a început în luna februarie, cu promovarea în mass-media, continuând la sfârşitul săptămânii trecute cu o conferinţă de prezentare.
Ca să-i atragă pe vizitatorii din judeţ, din ţară şi din străinătate, iniţiatorii proiectului vor să pună mai mult în lumină obiectivele turistice cu care nordul judeţului este celebru în toată lumea, respectiv Transfăgărăşanul, cetatea lui Dracula de la Poenari, dar şi „marea din Carpaţi”, aşa cum este supranumit Lacul Vidraru. Localnicii ştiu că, pentru a ajunge lumea la ele, trebuie să aibă pe unde, aşa că trag speranţe că autostrada Bucureşti – Sibiu, care trece prin Curtea de Argeş, se va construi cândva. Parcă pentru a le mai alina această nemulţumire, chiar la începutul acestui an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a anunţat că proiectul de autostradă Piteşti-Sibiu, ultima porţiune încă nelicitată din viitoarea autostradă Bucureşti-Arad, va fi scos la licitaţie la sfârşitul acestui an. Potrivit calendarului oficial al construcţiei, aceasta va dura trei ani, va începe la sfârşitul anului 2013 şi va costa circa trei miliarde de euro.

„E păcat că, deşi sunt obiective unde chiar ai ce vedea şi cu ce rămâne, lumea nu vine să le cunoască. Aşa că unul dintre punctele din acest proiect va fi acela de a organiza vizite la aceste obiective turistice”, ne-a declarat Pavel Bîrlă (foto-centru), preşedintele Asociaţiei „Molivişul” şi viceprimar al comunei Arefu.

Tradiţii, meşteşuguri şi... ruine

Pe lângă obiectivele notorii ale zonei, locuitorii mai vor să le facă tuturor cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile zonei, care încă se mai menţin vii prin bătrânii satelor. La Cicăneşti, spre exemplu, femeile încă mai ţes la război şi cos prosoape tradiţionale.

„Pe vremuri, la noi în comună, erau cooperative de meşteşug, unde oamenii, în special femeile, erau angajate cu carte de muncă pentru a confecţiona diverse articole tradiţionale. Acum, numărul acestor femei s-a redus, dar tot mai sunt două-trei care să le arate turiştilor cum se confecţionează prosoape, mileuri, covoare în stil vechi”, ne-a spus Ion Ionescu, primarul comunei Cicăneşti.

Când vin la Cicăneşti, turiştii se pot caza la una din cele 10 pensiuni şi pot admira ruinele unei biserici din timpul invaziei popoarelor migratoare, ruine care au fost descoperite de arheologi chiar în toamna anului trecut. În plus, la zi de sărbătoare, în căminul cultural, fetele şi băieţii din ansamblul „Tămăşelul” le vor arăta horele şi sârbele locului, îmbrăcaţi în port popular, în timp ce pe mese vor sta la loc de cinste ţuica 100% naturală din pruna de Cicăneşti şi cozonacul rumenit bine în cuptoarele de pământ.

Căsuţe itinerante cu produse tradiţionale

Tot în cadrul acestui proiect, se vor construi şi 12 căsuţe de expoziţie din lemn, care vor poposi toată vara în fiecare dintre cele şase comune. În ele, participanţii vor găsi atât bunătăţile culinare ale locului, cât şi obiecte de artizanat, fotografii, un ghid turistic al zonei, hărţi, pixuri, semne de carte cu simbolurile locului.

„Aceste 12 căsuţe în stil rustic, împreună cu o scenă, vor fi construite în perioada următoare. Căsuţele sunt câte două pentru fiecare comună, iar în ele meşterii populari vor expune produse tradiţionale. Când vor fi gata, acestea vor poposi câte o zi pe săptămână în centrul comunelor, iar artiştii populari vor cânta pentru localnici şi turişti”, ne-a spus Pavel Bîrlă, preşedintele Asociaţiei Molivişul.

Iniţiatorii proiectului sunt siguri că nu vor da greş, având în vedere că zona de nord a Argeşului este cea în care s-au conservat cel mai bine tradiţiile din acest judeţ.

„Aici s-au păstrat cel mai bine obiceiurile vechi, portul şi tradiţiile pentru că fiind zonă de munte, locuitorii au fost mai izolaţi de restul judeţului, iar un alt motiv a fost acela că au avut oameni de cultură care i-au încurajat în acest sens. Este o zonă care într-adevăr merită să fie cunoscută în ţară şi în lume, fiind o lume autentică şi plină de frumos”, ne-a spus profesorul Sorin Mazilescu, doctor în folclor.

Elena Istrate, managerul de proiect, crede că ideea asociaţiei e sarea şi piperul care lipsesc acum din oferta românească.

„Acest proiect are obiectivul general de a promova evenimente, tradiţii, istorie, cultură, în valea superioară a Argeşului. Daţi-mi voie să cred că este o idee care va aduce mulţi turişti, pentru că Argeşul este o zonă bogată din aceste puncte de vedere”.

Comuna lui Dracula se modernizează

Comuna Arefu, care este cea de-a doua, ca suprafaţă, din Argeş şi cea de-a treia din ţară, se remarcă de departe ca fiind piesa de rezistenţă a acestui proiect. Pe lângă faptul că pe teritoriul ei se află celebrele obiective turistice Transfăgărăşanul, Cetatea lui Dracula de la Poenari şi Lacul Vidraru, urmează să se îmbogăţească şi cu singura staţiune de patru stele din România. Aceasta face parte dintr-un alt proiect european „Crearea infrastructurii generale şi specifice activităţii de turism din arealul climatic Ghiţu-Molivişu, comuna Arefu, Argeş”, a cărui valoare totală este de 20 de milioane de euro. Ineditul acestui proiect stă, pe lângă cele 10 investiţii pe care le include, şi în „consistenţa” sa. Conform iniţiatorului său, conducerea Primăriei Arefu, contractul are 2440 de file, iar proiectul numără 20.000 de pagini, fiind cel mai mare, din acest punct de vedere, din întreaga Uniune Europeană. Contractul ar urma să fie semnat la sfârşitul acestei luni, iar implementarea lui ar însemna, pe lângă introducerea de apă, canalizare, gaze, asfaltarea drumurilor şi creearea a două pârtii de schi cu tunuri de zăpadă şi nocturnă, punerea în valoarea a aglomerării de turbă din zonă care se întinde pe câteva zeci de hectare şi ridicarea celor şapte microhidrocentrale care produc energie regenerabilă. Astfel că, dacă şi acest proiect se va materializa, zona de nord a Argeşului ar putea deveni cu brio un concurent de temut pentru Valea Prahovei.

Prezentarea proiectului

Proiectul a fost demarat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de organism intermediar pentru turism, în numele şi pentru autoritatea de management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 şi de Asociaţia de Dezvoltare Intracomunitară „A.D.I Molivişul” în calitate de beneficiar. „Comori din lada de zestre” reprezintă titlul generic al unei serii de evenimente cultural-artistice care vor fi prezentate pe baza unui concept unitar în fiecare din cele şase comune de pe Valea Superioară a Argeşului