O cetate dacică ar putea ieşi din anonimat. Trasee montane, propuse pentru omologare la Piatra Neamţ FOTO
0Pentru a spori gradul de atracţie a orașului Piatra Neamţ, autoritățile fac demersuri pentru certificarea unor trasee turistice, de pe unul dintre ele ajungându-se la o cetate dacică
Într-o recentă şedinţă, consilierii locali din Piatra Neamț au votat un proiect de hotărâre privind amenajarea, marcarea şi omologarea a trei trasee turistice din Munţii Stânişoarei (Dealul Cârlomanu şi Culmea Pietricica) şi din Munţii Tarcăului (Dealul Cernegura), aflate în imediata apropiere a oraşului.
„Succesul turismului pietrean nu poate sta doar în ceea ce ne-a oferit natura sau în ceea ce au construit înaintaşii, deşi din ambele avem din plin. Ele trebuie puse în valoare, trebuie croită o poveste pentru ele, trebuie prezentate sub forma unor produse turistice. Cred că noile trasee montane, ca noi produse turistice, aduc un plus important ofertei turistice a oraşului“, a declarat Alexandru filip, directorul Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Piatra Neamţ, o structură a primăriei.â
Acesta este de părere că se poate spori atractivitatea oraşului şi fără a fi nevoie de investiţii mari, atât timp cât sunt puse în prim plan nevoile turistului. Omologarea potecilor montane se face de către Ministerul Turismului, la propunerea consiliilor locale.
Un prim traseu ce urmează a fi amenajat este Dealul Cârlomanu - Bobeica - Poiana Cărbunoasa, lungimea lui fiind de 12 kilometri. Plecarea este de la Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare, pe strada cu acelaşi nume, apoi strada Bogdan Vodă, cărarea de pe culmea Valea Viei, Vârful Bobeica, Poiana Cărbunoasa, Dealul Cârlomanul şi retur.
Un traseu omologat duce la Căldările Urieşilor
Altă potecă, de cinci kilometri, ar pune în valoare culmea Pietricica, de unde perspectivele asupra oraşului, râului Bistriţa, lacul de acumulare Bâtca Doamnei şi Muntele Ceahlău sunt pitoreşti. A treia rută, tot cu plecare de la Curtea Domnească, are 20 de kilometri şi urmează dealul Cernegura (prin pădure) - Poiana Mărului - schitul Bahrin - anexa Bâtca Doamnei şi retur, pe la baza hipică şi ştrand.
Despre acest subiect sunt comentarii pe Facebook - „Hai la Piatra!“: „Clar o idee excelenta! Poate reprezenta umplerea a cel puţin 2 zile de Vacanţă la Piatra!“, „Ar fi foarte ok (mai ales pe Pietricica, în vârf) o terasă betonată tip belvedere spre oraş. Turistul care urca trebuie să facă şi poze pentru a autorecompensa efortul! Cred că ceva gen Tâmpa e suficient“.
Cât despre al treilea traseu, din sătucul Bâtca Doamnei se poate urca pe culmea unde sunt ruinele anticei cetăţi dacice Petrodava, care de zeci de ani nu sunt puse în valoare. Fortificaţia este menţionată de Ptolomeu în „Geographia“, în lucrare fiind pomenite şi alte aşezări dacice, plus altele din spaţiul antic european. Istoricii au şi o ipoteză despre rolul ei.
Împreună cu cea învecinată de pe dealul Cozla din Piatra Neamţ (dispărută total după construirea unui restaurant la începutul anilor 1900) şi cea din Piatra Şoimului a reprezentat un sistem care avea scopul de a supraveghea Valea Bistriţei. În prezent, din vechea cetate au mai rămas doar mici ziduri de piatră. Primele cercetări arheologice, care au scos la lumină vestigiile, au fost în 1928.
Pe culmea Cozla, acolo unde este staţia telegondolei, o instalaţie de transport aerian de mare atracţie turistică în Piatra Neamţ, este amenajat, de mai mulţi ani, un traseu care duce, prin pădurea de fag şi conifere, până la o ciudată creaţie a naturii. Este vorba despre stânca Trei Căldări, sau „Extraterestrul“, după cum îi mai spun localnicii.
Formaţiunea geologică, care este declarată monument al naturii, are forma unui craniu de mari dimensiuni, ce pare a fi al unei fiinţe din altă lume. Ştiinţific, este vorba despre trei adâncituri, cu diametrul de 0.80 - 0.90 metri şi o adâncime de 0.60- 0.80 metri, apărute în stâncă ca urmare a eroziunii provocate de vânt, de unde şi numele de Trei Căldări sau Căldările Urieşilor.
Se încarcă comentariile...
