Povestea uneia dintre cele mai frumoase zece gări din România. Un celebru ordin de război s-a dat de aici FOTO

Gara Piatra Neamţ a fost inaugurată în anul 1923 FOTO Dan Sofronia

Sediul Gării Piatra Neamţ este considerat a fi printre cel mai reuşite zece astfel de imobile din România, fiind construită de un celebru antreprenor italian

Transportul feroviar în judeţul străjuit de Ceahlău îşi are

începuturile prin anii 1860, când se realiza tronsonul care lega oraşul Roman de Suceava şi Bacău, iar de aici cu capitala. În zona Piatra Neamţ, ruta spre Bacău a fost concepută în trei etape. În prima, 1883-1885, a fost construită porţiunea dintre cele două oraşe, cu ecartament de 1.000 milimetri. 

Iar pe 15 februarie1885 se inaugura Gara Veche Piatra Neamţ, din cartierul cu acelaşi nume. În cea de-a doua etapă, între 1890 şi 1892, ecartamentul s-a normalizat la 1.435 milimetri sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny, iar în cea de-a treia (1949-1952), s-a realizat legătura de 25 de kilometri dintre Piatra Neamţ şi Bicaz. 

Numai că, dezvoltarea economică a făcut ca zona unde era gara din oraşul nemţean să nu mai corespundă realităţilor, astfel că s-a decis construirea alteia. Lucrările au fost încredinţate unui antreprenor italian, Carol Zane, care avea să devină prieten al regelui Carol I. 

Ce a rezultat poate fi văzut şi astăzi, o clădire impunătoare, cu o arhitectură deosebită. „Actuala gară Piatra Neamţ a fost inaugurată pe 2 octombrie 1913 şi este monument turistic şi istoric NT-II-m-B-

10564“, se precizează în „Monumenteneamt.ro“. Arhitecţii consideră că Gara Piatra Neamţ este una din cele mai frumoase zece din România, pe această listă figurând cele din Sinaia, Băile Herculane, Curtea de Argeş, Râmnicu Sărat, Iaşi, Vatra Dornei, Arad şi Burdujeni (Suceava). 

Gara Piatra Neamţ, imagine de arhivă FOTO imagoromaniae.ro

La împlinirea a 100 de ani de la inaugurare, imobilul a fost reabilitat cu fonduri europene, graţie unui proiect al CFR. Renata Buzău, muzeograf la Complexul Muzeal Naţional Neamţ, spunea că edificiul de mari dimensiuni se remarcă printr-un stil naţional, a cărui compoziţie de tip piramidal reprezenta o noutate în peisajul gărilor din România. Materialele de construcţie şi anumite motive decorative utilizate îi confereau un aspect pitoresc şi demonstrau o anumită individualitate, în materie de arhitectură feroviară. 

Francis Ford Coppola, la Piatra Neamţ 

Revenind la antreprenorul italian, el este cel care a realizat cele mai frumoase construcţii din oraşul de la malul Bistriţei. Printre ele Teatrul Tineretului, Biserica Precista, Muzeul de Artă, Muzeul Cucuteni, Casa Lalu (Palatul Copiilor). Tot lui îi datorează existenţa Palatul Regal din Bicaz (reşedinţa de vară a suveranilor României), Şcoala primară din Tarcău, Cabana Dochia de pe vârful Ceahlăului, precum şi numeroase biserici din judeţul Neamţ.

Despre Gara Piatra Neamţ se poate spune că a fost locul de unde România a intrat în ostilităţile din din Al Doilea Război Mondial. Pe 22 iunie 1941, pe la ora 04.00, trenul special „Patria“ a ajuns aci, în el fiind generalul Ioan Antonescu şi componenţi ai Marele Stat Major al Armatei Române. A fost întâmpinat de generalul german Ritter vonSchobert, cei doi ofiţeri discutând. La un moment dat, Antonescu a rostit celebrele cuvinte: „Astăzi a sosit ceasul luptei pentru a şterge pata de dezonoare de pe fruntea ţării şi de pe stindardele armatei“. A urmat apoi „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!“. 

Regizorul Ford Coppola a îndurat un ger aspru, la Piatra Neamţ FOTO Dan Sofronia

Peste alţi şi alţi ani, în ianuarie 2006, gara din Piatra Neamţ avea să fie scoasă din „anonimat“ de celebrul regizor american Francis Ford Coppola, care a filmat aici secvenţe din pelicula „Tinereţe fără tinereţe“ („Youth without youth“), o adaptare a nuvelei scrise de Mircea Eliade. În film au jucat şi actori români, între care Mircea Albulescu, Gheorghe Dinică, Alexandru Repan şi Marcel Iureş. 

În rolurile principale au fost Tim Roth, Bruno Ganz şi Alexandra Maria Lara. În zilele filmărilor, regizorul şi echipa sa au îndurat un ger crâncen, circa - 20 de grade, motoarele maşinilor folosite refuzând să pornească. Francis Coppola a fost încântat de de gustul covrigilor cu mac vânduţi de comercianţii tarabelor din zonă, mâncând câţiva. Americanulului i-a plăcut foarte mult şi cadrul pitoresc în careeste aşezat oraşul moldav. 

Scenă de la filmările peliculei „Youth without youth“ FOTO Dan Sofronia

Într-o pauză l-a întrebat pe un actor de la „Teatrul Tineretului“ din Piatra Neamţ, figurant în film, „Where is mountain Ceahlău?“ (Unde-i muntele Ceahlău?). Arătând cu mâna spre Bicaz, pietreanul i-a spus că într-acolo e masivul şi i-a mai explicat că în faţă se vede culmea împădurită Cernegura, la stânga Pietricica şi releul, iar în spate Cozla. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Performanţa unică a elevilor medaliaţi cu aur la un concurs organizat de NASA. Nava care a uluit juriul

Mari boieri şi mari acte filantropice din veacuri trecute. Constantin Cantacuzino şi Safta Brâncoveanu