Enigmaticele fenomene care se produc pe Ceahlău: Marea alpină, Spectrul Brocken şi Piramida holografică FOTO
0Masivul Ceahlău este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Neamţ, Moldova şi ţară, o incursiune spre creste, indiferent că-i vară sau iarnă, oferind surpriză după surpriză.
Fie că e vorba de peisaje neasemuite, capre negre căţărate pe piscuri, ţipetele unor păsări de pradă, care plutesc lin duse de curenţi, un apus sau un răsărit de soare, lacul de acumulare de la Bicaz văzut hăt departe, în văi, de pe vârful Toaca. Chiar şi o banală cafea ori un ceai, băute în tihnă la cabanele Fântânele sau Dochia, pot oferi clipe minunate.
Sunt şi fenomene enigmatice care, odată surprinse, pot face ca o banală ascensiune să devină una memorabilă şi de neuitat. Recent, membrii unei asociaţii, „Tânăr şi liber“, au avut parte de o asemenea experienţă, delectându-se cu ceea ce se numeşte Marea alpină. Este un fenomen meteorologic întâlnit cu precădere în masivul Ceahlău.
Dimineaţa, când văile sunt inundate de ceaţă sau nori stratiformi de joasă înălţime, doar piscurile munţilor rămân vizibile, dând aspectul unei mări. Marea alpină, un plafon de nori, se mai formează atunci când au loc inversiuni termice. Altfel spus, jos, în văi şi depresiuni, este mai frig, iar la altitudine temperatura este mai ridicată şi nu există curenţi de aer care să înalţe norii.
De regulă, acest fenomen apare spre sfârşit de primăvară şi final de toamnă. Iar ceea ce le-a fost dat să vadă pe Olimpul românilor membrilor Asociaţiei „Tânăr şi Liber“ din Zăneşti, Neamţ, a fost descris în câteva cuvinte de Ana Gianina: „Nu puteam lăsa să treacă Ziua Internaţională a Muntelui, sărbătorită în fiecare an pe data de 11 decembrie, fară a împărtăşi cu voi o parte din minunăţiile cu care acesta ne răsfaţă de fiecare dată când îi trecem pragul.
Întâmplarea face ca în weekendul care a precedat ziua de 11 decembrie să fi avut parte de o tura scurtă, dar intensă, chiar «acasă», în Ceahlău. Aşa că unde puteam oare celebra mai bine Ziua Muntelui dacă nu chiar pe muntele nostru de suflet, cu urcări la frontală, răsărituri scoase din cărţile poştale, mare alpină, capre negre, piramide şi alte asemenea «delicateţuri»?“.
Iar fotografiile realizate de pe platoul montan, de la cabana Dochia sau de pe vârful Toaca (al doilea ca înălţime din masiv - 1904 metri, după Ocolaşul Mare - 1907 metri) sunt mai mult decât grăitoare despre fenomenul care a căpătat numele de Mare alpină. Şi un comentariu la cele scrise de Ana Gianina este relevant: „Superbe imagini! Câtă frumuseţe în munţi, cât talent la fotografiat! Felicitări!“.
„Am fost răsfăţată de Natură!“
Un al fenomen rar care se li se arată doar unor „norocoşi“ pe Ceahlău este Efectul Gloria, un contur uman cu aură de înger, căruia i se mai spune Spectrul Brocken, Stafia proiectată pe nor sau Stafia proiectată pe cer.
„A fost oarecum straniu. Era proiecţia mea la apus, aveam în spate soarele, pe un nor de ceaţă disipată. Am fost răsfăţată de Natură!“, declara, pentru „Adevărul.ro“, Anca Enache, martoră, în ianuarie 2022, a straniei apariţii.
Termenul „Spectrul Brocken“ derivă din germanul Brockengespenst şi nu este altceva decât un fenomen optic, umbra mărită a unui obiect sau a unei siluete, privită din vârful unui masiv şi în direcţia opusă soarelui, situată deasupra norilor formaţi din picături de apă uniforme sau deasupra ceţii. Umbra siluetei poate fi înconjurată de un cerc luminos.
Pentru a vedea umbra, trebuie ca soarele să fie în spate, o perspectivă largă, cum ar fi cea de pe un vârf şi să fie ceaţă sau nori în partea inferioară. Cu cât norii se află mai jos, cu atât umbra va apărea mai mare, iar mişcarea continuă a norilor face ca ea să se mişte, dând impresia că-i vie. Se „naşte“ din cauza picăturilor care difuzează lumina soarelui, creând fenomenul colorat de dispersie.
Cât priveşte Piramida spaţială sau holografică ea se produce la intensitate maximă pe 6 august, când se serbează Schimbarea la Faţă. Se produce la răsăritul soarelui, fiind o fantastică imagine tridimensională, care se vede de pe Vârful Toaca dacă este senin şi are o explicaţie ştiinţifică, dar este înconjurată şi de mister. Fenomenul straniu este o compunere de patru umbre.
Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră, la fel Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate acestea se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui, iar pe 6 august, datorită poziţiei soarelui, umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine tridimensională, ca holograma unei piramide.
Se încarcă comentariile...
