Misterul decapitării boierului-cronicar Miron Costin la ordinul lui Vodă Cantemir. Ce acuzații i s-au adus

În decembrie 1691, la Roman, în ţinutul Neamţului, sfârşea decapitat boierul Miron Costin, ştiut mai mult prin activitatea de cronicar. Fără probe, a fost bănuit că era implicat într-un complot.

Miron Costin, boier și cronicar moldovean FOTO Historia

Preot-cercetător Florin Ţuşcanu, fost protopop al Romanului, aduce în actualitate diverse întâmplări, mai mult sau mai puţin cunoscute, petrecute pe aceste meleaguri. O face cotidian în rubrica, „Dreptul la neuitare“, de pe contul de Facebook, o postare recentă fiind intitulată „332 de ani de la decapitarea cronicarului Miron Costin (târgul Romanului, decembrie 1691) - file de cronică“.

Şi citează preotul: „într-un decembrie troienit, rece şi vrăjmaş, la marginea Romanului, din intriga unor boieri invidioşi, din spaima unui domnitor bătrân şi şovăielnic, a căzut un ilustru cap al acelui veac românesc“. Boierul Miron Costin a fost luat de la conacul său de la Bărboşi de către un vătaf, Dumitraşcu Macri, la porunca lui Vodă Constantin Cantemir, tatăl viitorului domn Dimitrie.

Se întâmpla exact când cronicarul moldovean se pregătea să-şi îngroape soţia, Ilina (sau Ileana). A fost dus la Roman şi a cerut să meargă la Iaşi, pentru a cere îndurare domnitorului. Nu i s-a permis, fiindu-i îngăduit doar să se roage şi spovedească la biserica Precista Mare din centrul micuţului târg feudal, după care a fost decapitat.

Asta după ce Constantin Cantemir primise unele informaţii că unii boieri urmau să organizeze un complot împotriva sa. Bânuielile au pornit de la spusele lui Velicico, fratele lui Miron Costin, care la o nuntă, beat fiind, a adresat ameninţări domnului, făcând aluzii şi la detronare. Se pare că totul era numai în mintea lui. Anterior fratelui, Velicico a fost decapitat la Iaşi.

Despre evenimentele din acel sfârşit de an 1691, reputatul istoric Dan Falcan, scria în Revista „Historia“ că una dintre cele mai grave şi mai tragice decizii luată de vreun domnitor la beţie a fost cea a lui Constantin Cantemir, tatăl cărturarului Dimitrie Cantemir, care a decis executarea marelui cronicar Miron Costin, fără nicio dovadă şi în pofida realităţii, acuzat că ar fi complotat împotriva sa.

„Fratele lui Miron, marele vornic Velicico Costin, într-adevăr conspirase împotriva domnului, dar fără ştiinţa lui Miron Costin. Rău sfătuit dar şi sub influenţa vinului băut fără măsură, Constantin Cantemir ordonă executarea lui Miron Costin, fără să-i ofere acestuia prilejul să se dezvinovăţească. Faptă cu atât mai lipsită de omenie cu cât unul dintre fiii cronicarului urma să se căsătorească cu fiica domnitorului“.

Prin cronicile în care se consemnează „istorii“ din vremuri trecute, se mai arată că Vodă Constantin Cantemir, confruntat cu grozăvia faptei sale, ar regretat profund uciderea lui Miron Costin, după mărturia altui mare cronicar, Ion Neculce: „Cantemir-vodă dup-aceea mult să căi ce-au făcut şi de multe ori plânge între toată boierimea şi blăstăma pe cine l-au îndemnat de-au grăbit de i-au tăiat“.