PORTRET: Orădeanca Daniela Chioran este studenta care percepe lumea prin sunete

După ce şi-a pierdut vederea, orădeanca a luat viaţa de la zero. S-a înscris la facultate şi învaţă în sistemul universitar de stat.

Până nu demult, Daniela Chioran era un om obişnuit. Lucra, avea grijă de familia ei, avea o viaţă frumoasă. Destinul i-a cerut însă tribut şi în urmă cu aproape trei ani, viaţa Danielei s-a schimbat radical. „Aproape 25 de ani am lucrat ca şi tehnician dentar. Am fost super îndrăgostită de meseria mea, care mi-a adus şi multe satisfacţii sufleteşti”, spune orădeanca.

Daniela a iubit viaţa cu toată fiinţa ei. I-a plăcut să lucreze, să citească, să meargă la teatru, să fie în permanenţă în contact cu oamenii. Şi-a ales meseria de tehnician dentar fiind o persoană meticuloasă, cu un dezvoltat simţ al esteticului. În toamna anului 2007, viaţa ei a luat o altă întorsătură. Nu a primit o explicaţie din punct de vedere medical. În aproximativ trei luni şi-a pierdut, treptat, vederea. „Am suferit cumplit. Iniţial nu am conştientizat ce se întâmpla, nu mă puteam gândi la faptul că mi-am pierdut vederea. Aveam dureri cumplite, însă am avut alături de mine familia, soţul, fiul meu, mama mea, colegii şi prietenii”, povesteşte Daniela Chioran.

Un nou început

Luni de zile, Daniela a încercat să ascundă suferinţa pe care credea că o provoacă celor cunoscuţi. Se simţea ca o povară, dar şi-a dat seama că în trecut nu se mai putea întoarce. Singura ei şansă era să păşească înainte. „Am revenit la serviciu, însă nu m-am simţit bine sufleteşte. În momentul în care fiul meu a trebuit să se înscrie la facultate, am decis, în secret, să mă înscriu la facultate. Am dorit să urmez cursurile Facultăţii de Psihologie, eram pasionată de psihologia umană. În situaţia dată, eram interesată de ce se întâmpla cu mine”, povesteşte Daniela. În momentul înscrierii, a aflat despre Secţia Psihopedagogie Specială, care se ocupă de persoanele cu dizabilităţi, şi a optat pentru aceasta.

Acum este studentă în anul al II-lea şi este printre cei mai buni. Participă la toate cursurile şi seminariile şi îşi susţine examenele oral. „O motivaţie ca a mea nu are nimeni. Nu pot să scriu, iar prin bunevoinţa cadrelor universitare, înregistrez cursurile cu un reportofon şi ascult cu atenţie. Am făcut cea mai bună alegere, cu colegele mă înţeleg perfect. Am încercat să îmi creez o lume nouă”, spune orădeanca.

Daniela Chioran nu cunoaşte limbajul Braile, munca în domeniul tehnicii dentare alternându-i simţul tactil, însă a participat la un curs de calculatoare organizat de Asociaţia Nevăzătorilor, pe care îl va relua în cel mai scurt timp.

Întrebări şi răspunsuri
Ce planuri de viitor aveţi?
În primul rând, mi-ar plăcea să termin cursurile facultăţii, pentru că mă gândesc serios să aprofundez cursurile şi să mă înscriu la master. Cu certitudine vreau să împărtăşesc şi altora din experienţa mea, pentru a-i ajuta. De aceea, mi-aş dori să lucrez cu oamenii în grija cărora se află persoanele cu dizabilităţi. Astfel aş putea să-i consiliez pe aparţinători, cred că în acest domeniu aş putea să fiu de ajutor.

Ce vă lipseşte cel mai mult?
Cititul. Prin meseria pe care o aveam, eram obligată să fiu la curent cu noutăţile, tehnicile. Citeam foarte mult. Acum am la dispoziţie audio-book, însă nu este acelaşi lucru.

Ce-i place
Daniela spune că îi place să fie înconjurată în permanenţă de oameni. Deşi obişnuia să îşi petreacă timpul în locuri aglomerate, acum preferă locurile şi spaţiile liniştite. Dacă până nu demult adora marea, acum îi place să îşi petreacă vacanţele sau timpul liber la munte. De asemenea, îşi iubeşte familia.

Ce nu-i place
Daniela Chioran spune că detestă faptul că handicapul de care suferă implică lipsa de intimitate. Nu îi place că din acest motiv a devenit dependentă de persoanele din jurul ei.

Profil
Născută. 1 iunie 1965, Oradea
Studii. Studentă, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, Psihopedagogie Specială, Oradea
Familie. Căsătorită, un fiu