Cine e adolescenta devenită celebră datorită ouălor încondeiate. Fiecare are simboluri care spun o poveste
0O adolescentă în vârstă de 17 ani din Bihor a ajuns o mică vedetă înainte de sărbătorile pascale. Ouăle pe care le încondeiază, respectând cu stricteţe motivele tradiţionale învăţate de la bunica ei, au ajuns în toate colţurile României şi cu greu a făcut faţă sutelor de comenzi primite.
Ioana este din localitatea bihoreană Sighiştel şi e în clasa XI-a la Liceul Avram Iancu din Ştei. Pasionată de lucrul manual, face aranjamente florale, săpunuri decorative, mărţişoare, croşetează dantelă sau cipcă, aşa cum i se spune în Ardeal. Nu le face pentru bani, ci din pasiune, micile minunăţii pe care le realizează fiind apoi scoase la vânzare la târgurile de caritate organizate pentru copii sau tineri cu probleme de sănătate ori sociale.
Dintre toate activităţile, însă, cea care îi este cea mai dragă este încondeiatul ouălor. A învăţat-o bunica ei din Ghighişeni, un sat din comuna Rieni. „De mică îmi plăceau, îmi plăcea să le primesc şi să mă uit la bunici, în timp ce le decorează. Mi-am tot stresat părinţii, să mă ducă de fiecare dată, de Paşti, la ei, să învăţ. Buni mi-a luat chişiţa (condeiul, n.red.), ceară, şi m-a pus lângă ea, să învăţ”, povesteşte Ioana.
Invitată la târg
Nu i-a ieşit nimic, îşi aduce aminte, zâmbind, adolescenta, dar a perseverat, iar când deja bunica ei nu a mai putut să o ajute, din cauza unor probleme de sănătate, a început să citească ori să urmărească toate înregistrările de pe internet.
Aşa a învăţat tehnica baticului şi cea din Bucovina, în trei culori. Primele ouă încondeiate, Ioana le-a făcut anul trecut şi le-a împărţit familiei şi prietenilor. Au fost atât de reuşite, încât fetei i-a mers vestea, iar în acest an a fost invitată să reprezinte Bihorul la târgului ouălor încondeiate din Negreşti Oaş.
Nu a onorat invitaţia, căci părinţii nu au putut să o însoţească şi nici nu au vrut să o lase de una singură. Ca să nu fie dezamăgită, Cristina Berhencz, coordonatoarea acţiunilor de voluntariat din Ştei, a a postat pe reţelele de socializare câteva din ouăle decorate. Atunci a început nebunia. „La un moment dat, a trebuit să refuz, pentru că nu le-aş fi terminat pe toate”; spune tânăra.
Un ou, ore de muncă
Cine crede că e uşor, să încerce. Căci încondeiatul ouălor e o artă migăloasă, care necesită multă stăruinţă şi atenţie. În funcţie de dorinţa clienţilor, Ioana goleşte ouăle, ori le lasă pline, aplică motivele pe ouă cu răbdarea unui chinez, căci nu-i deloc uşor să mişti cu precizie condeiul pe coaja subţire, în aşa fel încât liniile să iasă drepte, ceara să se aplice uniform iar modelele să se încadreze perfect. „Decorarea unui ou poate dura câteva ore, depinde dacă sunt într-o culoare sau mai multe. Fac mai multe odată, că altfel e greu. Oricum, nu pot sta mult timp aplecată", explică ea.
Câte ouă a încondeiat în acest an, nu ştie exact. Ştie doar că primul a plecat spre bunica ei, care l-a aşezat în vitrină, ca pe un bibelou. E mândră de ea, zice fericită tânăra, care e hotărâtă să ducă mai departe tradiţia şi, desigur, să le-o transmită tuturor celor care vor să o înveţe.
Tradiţie vie
Încondeierea sau împistritul ouălor, aşa cum se spune în Bihor, e un obicei străvechi, păstrat cu sfinţenie. În satul Drăgoteni (comuna Remetea), de pildă, se organizează anual târguri în zilele de joi şi de sâmbătă din Săptămâna Mare, la care participă sute de copii, adulţi şi bătrâni deopotrivă, din tot judeţul, pentru a învăţa "tainele" împistritului".
Pentru încondeiatul ouălor se foloseşte ceară de albină care se pune într-un vas de tablă pentru a putea fi topită pe foc. Unealta cu care se decorează oul este chişiţa şi se confecţionează dintr-o nuia. Aceasta se crapă la un capăt unde e fixat cu ajutorul unei sârme subţiri sau a unui fir de aţă un tub cu rol de rezervor, puţin mai gros decât un ac.
Desenele ascund simboluri
Încondeiatul ouălor se face la o flacără deschisă, lumânare sau lampă. Chişiţa se „înmoaie” în ceara încălzită, iar după acea se trasează modelele dorite pe ouă.
În Bihor, cele mai folosite motive sunt cele din regnul animal, motive vegetale (frunza, bradul, garoafa, spicul, grâul ori cele din munca de pe câmp. Linia dreaptă verticală reprezintă viaţa, linia dreaptă orizontală semnifică moartea, linia dublă dreaptă înseamnă eternitate, linia cu dreptunghiuri reprezintă gândirea şi cunoaşterea, linia uşor ondulată este simbolul apei şi purificării, spirala este timpul iar spirala dublă semnifică legătura dintre viaţă şi moarte.
Ouăle pregătite se colorează, apoi, în apă cu coji de ceapă ori din plante culese de pe câmp şi din grădini. Se introduc ouăle încondeiate în baia de vopsea rece, şi se pun la fiert. Când se consideră că sunt fierte se ia vasul de pe foc, se scot cu o lingură şi se şterg cu o cârpă, ca să se îndepărteze ceara. Astfel, oul rămâne colorat, alături de modelul realizat.
La final, ouăle încondeiate se ung cu slănină pentru a căpăta luciu.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Ouăle încondeiate de pe Valea Olteţului, moştenirea vechilor olari
De ce se dădeau bătrânele satelor în scrânciob de Paşti. Obiceiuri de odinioară: Văluritul