Ouăle încondeiate de pe Valea Olteţului, moştenirea vechilor olari

Atelierul de ouă încondeiate i-a încântat pe copii FOTO: Alina Mitran

Meşteşugul care i-a făcut celebri pe moldoveni, încondeiatul ouălor, se mai practică şi în sudul ţării, doar pe Valea Olteţului, unde urmaşii vechilor olari împodobesc ouăle cu motivele ceramicii de Oboga

„Insula“ în care încă se mai păstrează vechiul meşteşug al încondeierii ouălor o găsim în vechiul Romanaţi, în apropiere de Balş, judeţul Olt. Zona era celebră, cu un secol în urmă, pentru vasele extraordinare din lut care ieşeau din mâna olarilor. Astăzi şi olăritul, dar şi meşteşugul încondeierii ouălor, sunt păstrate de doar câţiva meşteri care nu vor să lase să piară zestrea bunicilor.

De-a lungul ultimilor ani, puţinii împătimiţi de meşteşug au ales să le predea copiilor aceste taine. Performanţele celor mici sunt răsplătite aproape ediţie de ediţie la renumitul Festival de Încodeiere a Ouălor de la Ciocăneşti, Suceava, nu complexitatea, ci autenticitatea modelelor de pe Valea Olteţului fiind cea care de fiecare dată cucereşte.

Copiii care ajung la performanţe remarcabile cresc însă şi renunţă la meşteşug, iar munca dascălilor lor e una de Sisif. Unul din aceşti dascăli este Daniela Vladu. Nu predă într-un cadru organizat, însă împărtăşeşte cu drag copiilor prietenilor ce a învăţat de la bunicul său. Aproape fără excepţie, în prag de Paşte, Daniela dezvăluie tainele încondeierii ouălor ca pe Valea Olteţului. De data aceasta gazdă a fost Muzeul Judeţean Olt, unde dascăli şi elevi s-au înarmat cu răbdare, curiozitate şi determinare şi au reuşit, în bună parte, să plece spre casă cu un ou încondeiat chiar de ei şi cu amintiri nepreţuite. Oaspeţi de seamă au fost două adolescente ucrainene, fugite împreună cu mamele şi fraţii lor din calea războiului şi găzduite la Slatina.

Meserie furată

Tehnica încondeierii ouălor nu s-a schimbat. Se foloseşte ceara de albine, rezistentă la temperaturi mai mari, iar astăzi meşterii se ajută şi de aparatura nouă pentru a păstra ceara fierbinte – un încălzitor folosit în cosmetică. Culorile se prepară tot din ingrediente naturale, însă în gospodărie ne putem ajuta şi de vopselurile din comerţ. Meşterii de pe Valea Olteţului au rămas fideli vechilor modele şi în continuare folosesc doar alb, negru, galben şi roşu. Condeiul a rămas la fel: un beţigaş din lemn în vârful căruia se înconjoară o bucată generoasă de sârmă terminată cu un vârf ascuţit. 

Daniela Vladu încondeiază ouă de Paşte de zeci de ani, de când era copil. A învăţat meşteşugul pe furiş, pentru că în satul său aceastră tradiţie era treabă de bărbat, iar bunicul nu permitea abaterea de la regulă. „Fac asta de foarte mică. Eu am învăţat să încondeiez de la bunicul meu, nu de la domnul Tudor Diaconeasa (n. r. – un vestit olar, considerat de asemenea cel mai mare meşter încondeietor de pe Valea Olteţului). Domnul Tudor Diaconeasa a fost naşul de cununie al bunicului meu care se numea Vladu Nicolae. Cei doi au fost menţionaţi într-o carte scrisă de medicul Zahacinschi, pe care am găsit-o eu în casă. De Paşte mergeam la biserică, se făcea pomană în curtea bisericii, şi toată lumea venea cu pomană. Marea majoritate veneau pentru ouăle alea încondeiate. Încondeiau şi împărţeau. Ei le făceau pline, dar nu rezistau foarte mult pentru că se spărgeau“, a povestit Daniela Vladu, pentru „Weekend Adevărul“.

Meşterul popular Daniela Vladu le arată copiilor pas cu pas cum să lucreze FOTO: Alina MItran

Bunicul a fost pus în faţa faptului împlinit, aflând că Daniela nu a putut rezista curiozităţii şi că, pe ascuns, a ajuns la adevărate performanţe în practicare acestui meşteşug. „Când pleca de acasă, îi furam ceaşca cu ustensilele, mă puneam în gura sobei, pentru că nu aveam altă sursă de încălzire, şi mă apucam de treabă. Când auzeam că vine, le puneam la locul lor şi gata. Nu ştia că am umblat la ele, dar eu învăţasem să încondeiez doar din ce furam de la dânsul. Când şi-a dat seama, era prea târziu să mă mai oprească“, a dezvăluit meşterul popular.

Ceara, după culoare

La atelier, meşterul Daniela Vladu a venit cu ouăle gata pregătite, golite înainte şi degresate, astfel încât cele încondeiate să poată fi păstrate zeci de ani. Altfel, operaţiunea este destul de dificilă pentru o persoană neiniţiată. Se pot însă încondeia şi ouă fierte.
Prima etapă este alegerea modelului şi stabilirea culorilor. Tradiţional, meşterii de pe Valea Olteţului folosesc 10 motive, realizate simplu, care se regăsesc şi pe vasele de lut modelate şi decorate de olarii din zonă: cocoşul, peştele, pana de păun, calea rătăcită, heruvimul, pânza de păianjen etc.

Pentru a realiza detaliile albe, trebuie alese ouă cu coaja albă, pentru că nu se folosesc în acest sens vopseluri. Desenele care la final vor rămâne albe sunt primele care se acoperă cu ceară de albine. Prima culoare care se aplică este galben, apoi, părţile pe care le dorim în această culoare se acoperă cu ceară, fie folosind condeiul, fie, dacă e vorba de părţi extinse, folosind chiar o pensulă fină. Din nou, după aplicarea stratului de vopsea roşie, părţile care vor rămâne în această culoare se acoperă cu ceară, ultimul strat aplicat fiind negru. La final, oul este expus unei surse de căldură şi astfel se îndepărtează ceara. 

Ouă încondeiate cu motive de pe valea Olteţului FOTO: Alina MItran

„După încondeiere, ceara nu era luată ca acum, la bec sau o altă sursă de încălzire, ci le înveleau pe toate în ziar, le puneau într-o oală, le fierbeau şi ultima dată, când le scoteau din oală, luau ziarul de pe ele, care se lua cu tot cu ceară, le ştergeau cu o cârpă şi gata“, a explicat Daniela Vladu.

Culori din coji, petale şi scoarţă de copac

Pentru a nu da greş, există o tehnică astfel încât să fie respectate proporţiile: „Începem cu împărţirea oului în două. Oul trebuie să fie degresat, şi înainte de golire şi după. Dacă nu există experienţă, este foarte dificil de golit, o să ameţiţi pe loc. Eu îl golesc cu gura, nu folosesc seringa. Mi se pare că pierd mult timp. Se păstrează zeci de ani, iar dacă folosim culori naturale, nu îşi vor pierde niciodată intensitatea“, a explicat meşterul popular. Deşi la îndemână sunt vopselurile din comerţ, meşterii încă folosesc culorile obţinute din natură. „Noi facem galbenul din coaja de măr, păr pădureţ sau din frunzele de ceapă, dar într-o cantitate mai mică. Roşul, din sfecla roşie, foaia de ceapă roşie şi mac, însă macul nu prea îl avem la îndemână de fiecare dată. Şi mai folsoim negrul, pe care-l obţinem prin fierberea cojii de arin, împreună cu un produs chimic, pe care-l găsim din ce în ce mai rar: sulfatul feros. Din amestecul acestor două produse obţinem negrul cel mai rezistent“, a dezvăluit Daniela Vladu.

Meşterul a explicat tehnica începând de la golirea şi degresarea ouălor şi până la ultimul strat de vopsea FOTO: Alina Mitran

Primul avertisment pe care îl face meşterul copiilor care s-au apucat cu nerăbdare de lucru este să aibă grijă ca pe condeiul încins să nu rămână surplus de ceară, altfel riscă accidente. Cei mici aproape că se năspustesc însă asupra încălzitorului cu ceara fierbinte, nerăbdători să traseze primele linii şi să dea frâu liber imaginaţiei. Fiecare are în minte altceva, iar Daniela Vladu nu le îngrădeşte creativitatea, înţelegând cât de important este pentru ei să ducă acasă primul lor ou încondeiat, contând destul de puţin dacă au folosit un model tradiţional.

Ouăle încondeiate din Ucraina

La atelierul de încondeiat ouă de la Muzeul Judeţean Olt au venit copii de 10-11 ani de la o şcoală gimnazială din Slatina, însoţiţi de profesorii lor, liceeni de la un liceu cu profil servicii, dar şi două adolescente din Ucraina, care au făcut deja mai multe vizite la muzeu.

Adolescentele din Ucraina au dovedit îndemânare FOTO: Alina Mitran

Fetele se simt foarte bine în compania adolescenţilor români cu care conversează. Mai mult, meşterul Danilea Vladu apreciază talentul uneia dintre adolescente. Fata mărturiseşte că a mai făcut asta, de aici şi dibăcia cu care trasează linii precise cu condeiul încins. „Şi noi vopsim ouă în Ucraina. De Paşte preparăm bucate specifice, cum ar fi pasca, mergem la biserică, iar după, petrecem în familie. Anul acesta va fi altfel, dar sperăm să fie bine, să putem petrece împreună cu prietenii din Ucraina pe care i-am făcut aici şi cu prietenii din România“, a mai spus adolescenta.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Ghem, fus, vârtelniţă. Şezătorile de odinioară s-au mutat de la sat la oraş

Istoria cusută pe haină. Fenomenul iilor de Cezieni. „E singura localitate din ţară unde se mai lucrează atât de mult“

Eleva care a câştigat premiul I la cel mai cunoscut festival de încondeiat ouă, după ce a exersat doar două săptămâni