Sfaturile medicului oftalmolog Camelia Bogdănici despre cum ar trebui să ne protejăm ochii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Camelia Bogdănici FOTO Arhiva Adevărul
Medicul Camelia Bogdănici FOTO Arhiva Adevărul

În perioada verii, cel mai mare inamic al ochilor sunt razele ultraviolete. Medicii oftalmologi atrag atenţia că, la fel ca pielea, ochii noştri sunt foarte sensibili în faţa radiaţiilor ultraviolete. Şi faptul că folosim prea mult sau incorect aerul condiţionat poate dăuna vederii. Detalii oferă medicul oftalmolog Camelia Bogdănici.

Multe afecţiuni oftalmologice apar în sezonul estival, iar cauza principală este dată de razele ultraviolete sau de aerul condiţionat folosit în exces. Se vorbeşte mult despre acţiunea dăunătoare a soarelui asupra pielii, dar prea puţin despre pericolul pe care îl reprezintă razele ultraviolete pentru sănătatea ochilor. 

Medicul oftalmolog Camelia Bogdănici, şefa Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, a vorbit pentru „Weekend Adevărul“ despre cum ne putem proteja ochii de razele UV. Vara anului 2021, marcată de pandemia de coronavirus, a dus la creşterea pacienţilor care au nevoie de ochelari de vedere, mulţi dintre aceştia petrecând mult timp în faţa unui monitor.

„Weekend Adevărul“: Ne aflăm în mijlocul verii, soarele e puternic, iar noi suntem tentaţi să ţinem aerul condiţionat pornit. Cum ne poate afecta acest aspect?

Dr. Camelia Bogdănici: Toţi folosim în această perioadă aerul condiţionat. Fie că suntem în maşină, fie că suntem la muncă, fie că suntem acasă. Aerul condiţionat nu face decât să usuce ochiul. Filmul lacrimal, care este parte din structura corneei cu care noi vedem cel mai bine, se evaporă, nu mai are calitatea şi aceeaşi cantitate, iar atunci încep să apară probleme de tipul: ochi roşu, senzaţie de corp străin, un disconfort ocular.

Cum pot fi afectaţi ochii dacă stăm sub razele puternice ale soarelui?

Ochii sunt afectaţi când stăm la plajă, dacă mergem pe stradă când razele soarelui sunt puternice – atunci trebuie să avem ochelari de soare. Trebuie să ştim să ne alegem ochelari de soare care au protecţie pentru ultraviolete, este cel mai important lucru. Deci, să-i luăm dintr-o optică medicală, nu de la tarabe sau de undeva unde există doar o ramă cu lentile colorate, fără protecţie de ultraviolete. Să fie o lentilă fără zgârieturi – orice zgârietură poate să ne afecteze –, iar dacă cumva conducem o maşină, atunci putem să avem chiar o senzaţie de disconfort la condus.

Fără picături cu antibiotic

Ce le recomandaţi celor care au deja dioptrii, dar care vor să poarte ochelari de soare?

Da, atenţie aici. Cei care au dioptrii pot să-şi facă ochelari de soare. Mă refer fie la acea lentilă care se schimbă, este transparentă într-un mediu normal şi se închide la culoare în timpul soarelui, fie chiar la lentilă cu dioptrie, lentilă de soare. Aceasta din urmă se poate monta fie pe o ramă normală, ramă de vedere, fie chiar pe o ramă pe care o doreşte persoana în cauză. Atrag atenţia, pentru că nepurtarea unui ochelar cu dioptrii duce la durere de cap – mai ales după efort intelectual sau după condus foarte mult. Se poate ajunge chiar la greţuri şi vărsături.

Medicul Camelia Bogdănici FOTO Arhiva Adevărul

Cum ne protejăm ochii când facem plajă, dincolo de purtarea ochelarilor?

Foarte important de precizat aici este să nu stăm cu ochii deschişi şi să ne uităm spre soare, pentru că există modificări la nivelul retinei. Aici atrag atenţia mai ales pacienţilor care au avut o intervenţie chirurgicală – de exemplu, pentru cataractă. În aceste cazuri trebuie să protejăm foarte bine retina. Este adevărat că există implant de cristalin care are şi protecţie pentru ultraviolete, dar şi noi, în acelaşi timp, trebuie să protejăm ochiul. De asemenea, dacă avem o senzaţie de disconfort putem să punem lacrimi artificiale, să nu punem picături cu antibiotic, să nu punem picături cu produşi de cortizon. Aceasta este o altă greşeală pe care o fac foarte mulţi. S-a constatat că foarte multe persoane au căpătat rezistenţă pentru că, uneori, pun din proprie iniţiativă picături cu antibiotic – este foarte periculos. Recomand să pună doar picături cu lacrimi artificiale.

Apropo de disconfort. Ce facem dacă ne-a intrat în ochi praf sau nisip?

Să nu avem tendinţa de a ne freca la ochi, pentru că se pot produce leziuni superficiale la nivelul corneei, iar ochiul lăcrimează sau nu mai putem vedea bine. Din păcate, nisipul sau corpii străini se pot fixa sub pleoapa superioară şi să producă leziuni. Dacă ne intră nisip în ochi, trebuie să ne spălăm cu apă plată. Spălatul cu apa de la duşurile de pe plajă este nesănătos pentru ochi deoarece conţine prea mult clor – la fel şi în cazul apei de la piscină. Aşadar, recomandat este spălatul cu apă plată, din abundenţă. Eu le recomand pacienţilor mei să-şi ia cu ei în concediu un flacon cu lacrimi artificiale. Dacă pacientul nu poate să deschidă pleoapa sau are senzaţia de lăcrimare, să meargă de urgenţă la oftalmolog, oriunde ar fi, pentru că există posibilitatea să fie leziuni care se pot suprainfecta.

Ce fac cei care poartă lentile de contact?

E preferabil ca atunci când mergem la mare, la plajă sau chiar la piscină să avem lentile de contact de unică folosinţă. Cum spun eu: e mai ieftină o lentilă de contact de unică folosinţă decât o leziune foarte gravă. Sunt lentile de contact care se pot purta timp de o lună, dar şi lentile de contact care se pot purta 12-14 ore.

Lumina becului şi poziţia ferestrei

Ne afectează şi lumina becului?

Da. Mai ales că acum sunt situaţii în care avem geamuri termopan puţin închise la culoare, deci nu mai folosim lumina naturală, ci stăm mereu la lumina de neon, la lumina becului. Uneori stăm incorect faţă de geam: avem calculatorul în faţa geamului, iar când privim geamul, lumina ne influenţează pupila care se măreşte şi se micşorează. Asta înseamnă oboseală oculară.

Medicul Camelia Bogdănici FOTO Arhiva Adevărul

Cum este corect să ne poziţionăm faţă de fereastră?

Dacă ne referim la calculator sau la un birou, este recomandat să le punem pe un perete fără fereastră. Lumina să vină dintr-o parte şi să lumineze moderat şi ecranul. Şi aici este o problemă: un ecran care este intens luminat poate să dăuneze mai mult.

Ochii sensibili ai bătrânilor

Există boli care ne pot cauza probleme oftalmologice?

Da, există modificări, mai ales la nivelul retinei. De exemplu, avem ceea ce numim noi retinopatia hipertensivă – la un examen de rutină, medicul oftalmolog îl întreabă pe pacient dacă şi-a testat tensiune arterială. Avem, de asemenea, şi retinopatia diabetică. De multe ori, oftalmologul este cel care sesizează şi trimite pacientul la un consult de medicină internă sau la diabetolog. Cel care are diabet trebuie să îşi facă un control măcar o dată pe an. Diabetul dă modificări de la uşoare până la foarte grave. Există două forme de retinopatie diabetică, iar forma gravă poate duce până la situaţia în care pacientul nu mai vede deloc sau se poate ajunge la dezlipire de retină. Aceste forme de retinopatie diabetică, dacă sunt depistate din timp, pot fi tratate, în primul rând, dacă se menţine o glicemie normală. Bineînţeles, există şi medicamente sau tratament cu laser.

Mulţi bătrâni se confruntă cu cataracta. Acum este vară, multe dintre aceste persoane petrec mult timp în soare, la munca câmpului, de exemplu. Ce le recomandaţi?

Cei care muncesc la câmp şi care vor sta în praf nu trebuie să se opereze în această perioadă. Nu trebuie să lăsăm să se facă o cataractă matură când pupila este albă. Riscul de suprainfecţie este mult mai mare. Să nu stea cu o cataractă în evoluţie ani la rând, să meargă periodic la oftalmolog. Nu există o regulă când operezi cataracta.

Este adevărat că persoanele care au ochii deschişi la culoare sunt mai predispuse la probleme oftalmologice?

Da, se spune că ochiul deschis la culoare are o sensibilitate mai mare, asta pentru că nu are o protecţie suficientă, însă pigmentul nu este suficient încât să poată proteja retina. De fapt, culoarea ochiului, irisul este cel care apără retina de razele luminoase. Pupila, la rândul ei, se reglează în funcţie de cantitatea luminoasă, tot pentru a proteja retina.

Control oftalmologic obligatoriu în primii trei ani de viaţă

Ce sfaturi le daţi părinţilor pentru a proteja ochii celor mici?

Există ochelari de soare speciali pentru copii. Dacă cel mic are anumite dioptrii, mai ales copilul care are strabism – care are un strabism acomodativ, atunci valoarea dioptriilor este suficient de mare –, se poate pune o protecţie – fie lentile care îşi modifică culoarea la soare, fie chiar lentile de soare pe care chiar copilul să le poarte. Aşadar, e foarte important ca cel mic să-şi poarte în continuare ochelarul, pentru că sunt forme de strabism care se corectează doar prin portul acestuia – nepurtarea lui la soare, chiar şi câteva ore, îi poate afecta ochii.

Cum procedăm în cazul copiilor mult mai mici care nu poartă ochelari?

În aceste cazuri putem apela la o şapcă cu cozoroc sau la o pălărioară, care să-l apere pe cel mic de soare.

Afecţiunile oftalmologice, ereditare

Când ar trebui să se meargă prima dată cu cel mic la un control oftalmologic?

Dacă într-o familie există probleme oftalmologice, copilul poate fi adus chiar din primul an de viaţă. Orice copil ar trebui să aibă un control oftalmologic în primii trei ani de viaţă. Orice copil care intră la grădiniţă, la şcoală trebuie să fi fost văzut de oftalmolog, pentru că se poate să existe vicii de refracţie. De exemplu, la grădiniţă, copiii sunt puşi să deseneze, să facă diferite lucruri. Educatorul ar trebui să îşi dea seama când copilul se apropie mai mult de foaie, de exemplu, că există o miopie. Când copilul strânge din ochişori şi priveşte mijit, cum se spune, e clar că există o problemă. La fel şi când copilul se freacă des la ochi. Cea mai gravă situaţie este aceea când un ochi este foarte bun, iar celălalt are un viciu de refracţie – copilul respectiv aparent vede foarte bine, pentru că vede cu ochiul bun. Aceste situaţii se descoperă, uneori, foarte târziu, abia când vrea carnet de şofer, de exemplu. Părinţii spun în cazurile acestea: „Tot timpul se freca la ochiul ăla“ – iată, aşadar, un simplu gest câte poate spune.

Medicul Camelia Bogdănici FOTO Arhiva Adevărul

Este obligatoriu ca afecţiunile oftalmologice să fie ereditare?

Există foarte multe afecţiuni oftalmologice în care ereditatea joacă un rol foarte important, cum ar fi strabismul. Anumite boli sunt ereditare, precum modificări de fund de ochi. Ideal ar fi să se facă un arbore genealogic înainte de a veni pe lume copilul, astfel încât să se ştie dacă şi ce ar putea avea din punct de vedere oftalmologic.

Sunt mulţi părinţi care atunci când copilul are conjunctivită, de exemplu, apelează la spălături cu ceai de muşeţel.

Dacă facem asta, ceaiul de muşeţel trebuie să fie rece sau la temperatura camerei. Trebuie să fie nu foarte concentrat. Dar noi, de obicei, îl facem să fie maro, ceea ce nu e bine – şi îl mai folosim şi fierbinte. Atunci nu facem decât să accelerăm şi să facem mai mult rău decât bine. Există soluţii, dezinfectante, şerveţele speciale pentru igiena pleoapelor, atât pentru copil, cât şi pentru adult. Nu trebuie să uităm că igiena este cea mai importantă. Este recomandat să nu ne ştergem cu prosopul de la un ochi la celălalt – se poate să avem o bacterie la un singur ochi. E preferabil să ne ştergem cu o hârtie igienică sau cu un şerveţel, câte unul pentru fiecare ochi. Acelaşi lucru şi în cazul demachierii: nu cu aceeaşi dischetă la ambii ochi. Machiajul se îndepărtează cu o soluţie lichidă sau gel, nu cremă.

Pandemie cu dioptrie

În această perioadă, marcată de pandemia de coronavirus, în care din ce în ce mai multe persoane îşi petrec timp în faţa unui dispozitiv electronic, aţi observat o creştere a pacienţilor care au nevoie de ochelari cu dioptrii?

Din păcate, la circa 80-85% din pacienţii pe care îi aveam şi purtau ochelari le-au crescut dioptriile, iar foarte mulţi dintre cei care au venit pentru prima dată mi-au spus din start: „Am o senzaţie de disconfort, nu mai văd la fel de bine, mi se suprapun imaginile atunci când citesc“. Ei au ceea ce numim noi miopie sau astigmatism miopic. Acest diagnostic este determinat de ceea ce spune şi literatura, adică de ceea ce acum capătă o componentă foarte importantă: un sindrom determinat de folosirea excesivă a calculatorului. Subliniez un aspect: nu numai că stăm în faţa unui monitor contează, ci şi poziţia pe care o avem asupra acestui monitor. Am ajuns să folosim aceste gadgeturi în pat – nu ne păstrăm spatele drept, mâinile nu stau lejere, picioarele nu au o poziţie foarte bună. Toate aceste lucruri influenţează starea noastră generală. La copil poate duce la modificarea coloanei vertebrale.

Ce le recomandaţi părinţilor în acest sens? Mai ales că mulţi dintre copii au fost nevoiţi să facă şcoală online.

Le spun părinţilor să-şi facă planificarea pentru sfârşit de august, început de septembrie şi să îi aducă pe cei mici la oftalmolog. Copiii trebuie să înceapă şcoala cu un ochelar care nu este zgâriat. Am văzut ochelari mătuiţi chiar imediat după ce a început şcoala.

Ce se întâmplă dacă lentila este zgâriată?

Dacă este în zona pupilei, atunci vedem mult la slab şi deformat. Iar la o persoană care are o lentilă cu cilindru simte acest lucru la o intensitate foarte mare.

Membră a societăţilor de oftalmologie

Nume: Camelia-Margareta Bogdănici

Data şi locul naşterii: 12 aprilie 1959, Iaşi

Studiile şi cariera: În 1985 a absolvit studiile Facultăţii de Medicină din Iaşi, în 1999 susţinându-şi teza de doctorat, în specializarea oftalmologie. După 1990 a participat la numeroase cursuri de specializare de peste hotare, majoritatea fiind burse. Este membru şi membru fondator al mai multor societăţi internaţionale şi naţionale de medicină, precum Comitetul de conducere al Societăţii Române de Oftalmologie.

De-a lungul timpului a publicat peste 100 de lucrări de specialitate, dintre care opt cărţi.
În prezent ocupă funcţia de director al Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ din Iaşi. Este membră a Senatului UMF Iaşi şi Coordonator instituţional al programelor Socrates-Erasmus al aceleiaşi universităţi. Locuieşte în: Iaşi

Vă mai recomandăm:

O singură doză pentru cei care au făcut COVID. Propunerea lui Octavian Jurma pentru „cel mai numeros grup de persoane reticente la vaccin”

Cercetătoarea română care conduce un studiu gigantic pentru Comisia Europeană. „Varianta Delta nu ne lasă o toamnă liniştită”

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite