Cercetătoarea română care conduce un studiu gigantic pentru Comisia Europeană. „Varianta Delta nu ne lasă o toamnă liniştită”
0
Oana Geambaşu coordonează un studiu major privind efectele pandemiei COVID-19 asupra ţărilor Uniunii Europene. Românca atrage atenţia că vom avea o toamnă complicată din cauza variantei Delta şi a ratei de vaccinare scăzute şi explică cum s-a ajuns aici.
Expert în politici de sănătate publică şi management sanitar, românca Oana Geambaşu a fost desemnată să coordoneze un vast studiu comandat de Comisia Europeană despre efectele pandemiei asupra ţărilor europene.
Este vorba despre un studiu vast, împărţit în mai multe sub-studii şi care vor fi făcute pe 600.000 de oameni, cu ajutorul mai multor universitaţi şi institute de sănătate publică din Europa. Printre experţii aflaţi în primele rânduri sunt oameni de ştiinţă şi cercetători importanţi ai Universităţii din München şi ai Institutului Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Paris.
În prezent, românca se concentrează pe un substudiu axat pe Germania şi Luxemburg. „Adevărul” a încercat să afle de la experta română câteva răspunsuri privind pandemia, eşecul campaniei de vaccinare şi valul 4 care pare inevitabil şi în România, precum şi despre perspectivele pe termen scurt şi mediu.
Adevărul: Lucraţi încă de anul trecut la un studiu special comandat de Comisia Europeană şi pe care îl coordonaţi. Care este ţinta studiului şi ce răspunsuri căutaţi să daţi?
Oana Geambaşu: Studiul la care lucrez împreună cu echipa de la Universitatea München îşi propune să analizeze probe de la peste 7.000 de persoane, din populaţia generală şi lucrători medicali din Germania şi Luxemburg şi ne propunem să răspundem la întrebări precum: cum evoluează anticorpii începând cu prima vaccinare, timp de 18-24 de luni şi ce înseamnă aceasta evoluţie? Ce particularităţi au persoanele care au răspunsuri imune aberante?
Care este titrul de anticorpi care poate fi corelat cu protecţie împotriva Covid-19? Stratificarea se face şi în funcţie de tipul de vaccin/perioada de rapel/ variante, etc. Silent infections - persoanele vaccinate pot dezvolta boala fără simptome şi, în acelaşi timp, pot transmite mai departe? E vorba, de fapt, de un sub-studiu la care lucrez acum, parte a unui studiu mai vast, care se face în mai multe ţări şi pe mai bine de o jumătate de milion de oameni.
O toamnă complicată
Valul 4 a cuprins mai multe ţări europene, iar în România avem o creştere uşoară a numărului de cazuri, dar constantă în ultimele două săptămâni. Cum vă aşteptaţi să arate lucrurile în următoarea perioadă?
În România situaţia nu este promiţătoare. Rata de vaccinare este foarte scăzută. În Germania 61% din populaţia totală a primit cel puţin o doză de vaccin, 51% au schema completă, respectând grupele prioritare. În ciuda acestor date, cancelarul german a comunicat faptul că masa nevaccinată este încă semnificativă, iar în contextul variantei Delta, se discută impunerea unor restricţii pentru aceştia. Rata de vaccinare ar trebui să fie chiar peste 80% pentru a putea considera că suntem în siguranţă, dat fiind transmisibilitatea crescută a virusului la acest moment.
În România aproximativ 30% din populaţie beneficiază de această protecţie vaccinală, iar populaţia la risc, persoanele vârstnice, persoanele cu boli cronice, au primit îngrijorător de puţine vaccinuri. Populaţia la risc, împreună cu numărul mic de persoane imunizate, precum şi varianta Delta, care este extrem de contagioasă, nu ne indică o toamnă liniştită.
Din punct de vedere al sistemului educaţional, nu ne permitem încă un an de învăţământ online, ar fi catastrofal şi complet iresponsabil, pentru că avem o soluţie, vaccinurile funcţionează.
Unde a eşuat campania de promovare a vaccinării
Se vorbeşte de câteva luni de eşecul campaniei de vaccinare în România, în condiţiile în care suntem penultimii la acest capitol, printre ţările Uniunii Europene. Cum s-a ajuns aici?
Într-o astfel de situaţie nu este suficient să pui un vaccin pe masă. Nu aşa funcţionează lucrurile. Orice politică de sănătate publică trebuie să aibă o strategie, să ia în calcul toate variabilele, să prevină toate posibilele blocaje.
Rolul unei campanii de vaccinare este şi acela de a ajunge la persoanele indecise, persoanele care nu au încredere sau care nu înţeleg care este raportul beneficii versus risc. În România s-a mers pe o pantă în mod evident descendentă, neîncrederea în aparatul de guvernare duce la ezitare, iar efectul faptului că nu a existat o campanie solidă de informare îl vedem acum: avem una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din întreaga Europa.
În luna decembrie am publicat, împreună cu domnul colonel Valeriu Gheorghiţă, precum şi cu alţi medici, cercetători şi comunicatori, o opinie despre oportunităţile şi posibilele blocaje ale campaniei. Am încheiat cu un set de recomandări, care, în parte, nu au fost utilizate.
În mai multe ţări a început sau este pe cale să înceapă administrarea celei de-a treia doze de vaccin, pentru a stopa asaltul variantei Delta. Vi se pare o decizie inspirată?
Cel mai probabil acest booster va fi aprobat până în luna septembrie şi în Europa. Din punct de vedere al sănătăţii publice, ar fi normal ca prioritizarea să înceapă cu persoanele care au primit vaccinul în primele luni de la debutul campaniei, care sunt la risc - bolnavii cronici, imunodepresivii, persoanele în vârstă sau persoanele care au contact direct cu virusul, cei care lucrează în spitale.
De ce avem atât de multe studii cu rezultate diametral opuse
Revenind la studii, de multe ori apar ştiri despre studii pe acelaşi subiect, dar cu rezultate diferite. De unde aceste diferenţe atât de mari?
Este simplu. Studiile sunt realizate pe o anumită perioadă de timp, în care o anumită tulpina este dominantă. Pe de altă parte SARS CoV-2 este un virus sezonier, iar un studiu clinic desfăşurat pe o perioadă de vară, când incidenţa este mai scăzută, va avea rezultate mai promiţătoare decât studiile clinice desfăşurate pe o perioadă în care virusul se răspândeşte mai usor, între lunile septembrie şi februarie-martie.
Deci rezultatele pe care le vom vedea vor fi influenţate atât de variantele predominante, cât şi de perioada anului în care acest studiu a fost desfăşurat. Co-variabilele pot fi nenumărate: procentul de persoane vaccinate, vârsta acestora, riscul la care sunt expuse, perioada care a trecut de la administrarea dozelor, restricţiile în vigoare la acel moment etc.
Vă mai recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
