Râpa Galbenă din Iași, izvorul de apă al orașului. De la dezastru la monument istoric, într-un secol de încercări
0Râpa Galbenă sau Esplanada Elisabeta a reprezentat dintotdeauna o zonă importantă pentru ieșeni, fiind pentru început locul din care își puteau cumpăra apa cu care trăiau zilnic.
Istoria Râpei Galbene din Iași începe la finalul anilor 1800, atunci când primarul Neculai Gane a decis asanarea zonei, într-o perioadă în care își dorea modernizarea totală a orașului. Astfel, edilul a contractat o firmă din Londra, specializată în asfaltări, însă chiar și cu specialiști aduși din Vest, construirea esplanadei a întâmpinat foarte multe dificultăți, mai ales din cauza izvoarelor subterane care coborau dinspre Copou și se îndreptau spre Gara Mare și de acolo, mai departe, spre râul Bahlui.
Deși primarul Gane spunea că ideea modernizării zonei îi aparținea în totalitate, istoricii au spus, de-a lungul vremii, că imaginea de ansamblu îi aparținea poetului Mihai Eminescu, care de multe ori stătea și privea întreaga zonă, admirând-o și dorindu-și un pod de câțiva kilometri, care să se întindă până spre zona Galata.
În onoarea Casei Regale
Înainte de amenajare, lucrările terminându-se în anul 1902, zona era total instabilă, din cauza izvoarelor, iar alunecările de teren erau la ordinea zilei, din cauza umidității. Din acest loc se aprovizionau și olarii din împrejurimi, care găseau un lut galben, perfect pentru micile lor afaceri. Tocmai datorită acestui lut, zona a fost denumită în popor „Râpa Galbenă“, iar denumirea a fost transmisă până în zilele noastre.
Zona a avut și denumirea de „Esplanada Elisabeta“, la începutul anilor 1900, multe străzi și spaţii purtând denumiri princiare. Strada care trecea pe lângă Râpa Galbenă se numea Regina Elisabeta, iar bulevardul care ducea spre Gara Mare purta denumirea de Regele Ferdinand, acesta fiind modul ieșenilor de a aduce mulțumiri Casei Regale.
Râpa Galbenă era locul obișnuit în care puteau fi întâlniți și cunoscuții „apari“, care aprovizionau orașul cu apă. Aceștia erau oameni foarte săraci, care își câștigau existența din vânzarea apei, pe care o cărau cu sacaua, un obiect asemănător unui butoi, așezat pe un suport cu două sau mai multe roți.
Zonă de promenadă ca în Vest
Pentru construirea esplanadei au fost necesari circa 400.000 de lei, iar după ce toți membrii din Consiliul comunal au fost de acord cu începerea lucrărilor, reprezentanții Primăriei au plecat spre Capitală, acolo unde ministrul de Interne și Consiliul Tehnic Superior și-au dat acordul pentru execuție. Inginerul Chaigneau a întocmit planurile lucrărilor de canalizare, iar arhitectul I. Vignali pe cele ale unei esplanade ce avea să înlocuiască râpa.
Proiectul era unul foarte important, întreaga zonă riscând să se prăbușească din cauza faptului că malul râpei era încontinuu degradat de ape, unii locuitori văzând sfârșitul orașului în prăpastiile din zonă.
Primarul Gane, cel în timpul căruia au fost începute lucrările, nu a mai prins și inaugurarea esplanadei, după ce, în 1898, conducerea orașului a fost preluată de către Alexandru Bădărău, care nu era de acord în totalitate cu lucrările. Noul primar și sfătuitorii săi considerau proiectul ca fiind unul de propagandă electorală și mult prea costisitor. În ciuda acestora, lucrările au continuat, iar în luna martie 1901 a fost făcută recepția provizorie a esplanadei.
Rămasă la fel până în ziua de astăzi, esplanada se întinde pe câteva sute de metri, având balcoane de unde se poate admira priveliștea spre gară sau spre cartierul Galata, scări laterale care duc cu gândul la regalitate, lămpi, statui și fântâni arteziene asemănătoare celor din vestul Europei.
Esplanada, în pericol din cauza alunecărilor
În ciuda unui proiect făcut de mari specialiști ai orașului, cu ajutor din partea experților străini, esplanada era în continuare în pericol și s-ar fi putut prăbuși. Mai multe rapoarte ale unor ingineri arătau că atât terenul, cât și zidul din Râpa Galbenă, se mișcă și că întreaga lucrare este amenințată de o alunecare de teren puternică, ce ar putea duce la prăbușire. Specialiștii au propus drenări multiple și adăugarea unor construcții din beton, care să întărească zona.
Salvarea totală a venit abia după două decenii, atunci când Regionala CFR Iași a intrat în posesia unei grădini părăsite care se afla la poalele esplanadei, pentru a construi un cartier modern, în care să se regăsească și școli, biblioteci şi săli de conferință. Construcțiile masive terminate în 1925 au ajutat la întărirea zonei, Râpa Galbenă rezistând mai apoi tuturor cutremurelor și inundațiilor care au încercat orașul de-a lungul anilor.
Locul turiștilor și al mireselor
Râpa Galbenă sau Esplanada Elisabeta a rămas până astăzi un loc de promenadă și de întâlnire pentru ieșeni și studenți, dar și un obiectiv turistic pentru cei care vizitează Iașiul. Râpa Galbenă a fost inclusă în anul 2004 pe lista monumentelor istorice, în acea perioadă începându-se și mai multe lucrări de renovare, care au durat până în anul 2007, lucrările terminându-se cu două săptămâni înainte de termenul stabilit de către municipalitate.
După terminarea lucrărilor de modernizare și renovare, în zonă au fost deschise mai multe cafenele, profitându-se de locația centrală, Râpa Galbenă aflându-se la doar câțiva metri de Biblioteca Centrală Universitară şi de Casa de Cultură a Studenților.
De asemenea, traversând strada care duce spre Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, turiștii ajung pe Bulevardul Alexandru Lăpușneanu, o stradă îngustă, plină de monumente istorice, dar și de cafenele și terase care se întind până în Piața Unirii și mai departe, spre Palatul Braunstein, Bulevardul Ștefan cel Mare și Palatul Culturii, formându-se o axă care leagă Parcul Copou de centrul vechi și de centrul civic al Iașiului.
Zona este extrem de căutată și de către fotografii amatori, dar și profesioniști, de la balcoanele esplanadei putând fi admirat apusul de soare, în fiecare seară. Scările esplanadei reprezintă și unul dintre locurile preferate ale mireselor din Iași, care își doresc o ședință foto cu aspect princiar.
Râpa Galbenă reprezintă în prezent o scurtătură pentru cei care vor să ajungă din zona gării spre Copou, Bulevardul Independenței sau Bulevardul Alexandru Lăpușneanu, iar pe strada de la poalele esplanadei se desfăşoară una dintre probele cele mai spectaculoase ale Raliului Iașiului, eveniment care are loc în fiecare toamnă în capitala Moldovei.
Se încarcă comentariile...
