FOTO Un tânăr orb a ajuns antreprenor de top şi a urcat pe două din cele mai înalte vârfuri ale lumii: „Succesul este relativ“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pawel Urbanski la premiile PIN de la Iaşi din 30 martie FOTO Facebook Pawel Urbanski
Pawel Urbanski la premiile PIN de la Iaşi din 30 martie FOTO Facebook Pawel Urbanski

Pawel Urbanski, prezent la Iaşi săptămâna trecută în cadrul galei Premiilor Regionale de ITO, a oferit o altă perspectivă asupra succesului. Primul polonez orb care a urcat pe Kilimanjaro (Africa) şi Kosciuszko (Australia), două din cele „7 vârfuri“, are acum propria firmă de consultanţă în IT. Este singurul nevăzător din lume care a fost selectat la MIT Global Entrepreneurship Bootcamp.

Un tânăr elegant ţine aproape de piept o baghetă albă. E instrumentul de care nu se desparte de la 13 ani, după ce a rămas fără vedere şi, implicit, fără 80% din informaţiile despre mediul înconjurător. În faţa performerilor în IT&Outsourcing din Regiunea de Nord-Est, polonezul Pawel Urbanski spune zâmbind: „Nu mă consider un rechin în lumea de business, ci mai degrabă un peştişor auriu cu dinţi ascuţiţi“.  


Anul trecut a luat parte la Massachusetts Institute of Technology (MIT) Global Entrepreneurship Bootcamp, unde a fost selectat din cei peste 840 de participanţi. A fost primul nevăzător admis în acest program. Acum are firma sa de consultanţă pentru start-up-uri şi IT. Se consideră o persoană digitală, folosindu-se de tehnologie pentru a face faţă provocărilor din viaţa sa. „Tehnologia este doar o unealtă, un instrument, ceva ce am inventat ca să ne servească, să ne ajute. Pe mine m-a ajutat enorm, să învăţ, să fiu independent, pentru că eu am folosit calculatorul personal încă din 1999. Ceea ce provoacă teamă legat de tehnologie este că se schimbă foarte repede totul şi la un nivel foarte mare. Este bine atâta timp cât tehnologia lucrează în beneficiul majorităţii oamenilor fără să creeze probleme altora“, explică Pawel Urbanski.

La Iaşi, Pawel le-a amintit tinerilor antreprenori că succesul are şi alte faţete: „Tindem să cădem în capcana isteriei legate de succes. Oamenii trebuie să înţeleagă că în spatele unor poveşti de succes există multă muncă, eşecuri repetate şi mult noroc. Toate acţiunile noastre sunt un fel de capital pe care îl adunăm, de la întâlnirile pe care le avem până la energia pe care o direcţionăm către un proiect anume. Succesul e într-un fel relativ. Imaginaţi-vă că schimbăm regulile după care catalogăm succesul în alpinism şi că nu mai este despre cine ajunge în vârf, ci despre calitatea fotografiilor pe care le facem când suntem în ascensiune“.    


O şcoală în care s-a adunat o lume


Iar regulile din viaţa tânărului din Polonia s-au schimbat de nenumărate ori punându-i în faţă provocări şi oportunităţi. La 13 ani, Pawel a rămas fără vedere. „Nu sunt superstiţios, nu cred că a fost un număr cu ghinion. S-a întâmplat să fie la această vârstă, atât“, spune tânărul. Şansa lui a fost să fie admis la Red Cross Nordic United World College, unde, de asemenea, a fost primul cursant cu o asemenea dizabilitate. „Acolo este practic întreaga lume adunată într-un singur loc. Acum, în acea şcoală sunt oameni din peste 100 de ţări. Este un loc care pune accent atât pe educaţie, cât şi pe activităţile pe care le faci în afara orelor, iar asta te învaţă, ca mai târziu în viaţă, să găseşti un echilibru între viaţa profesională şi pasiunile tale“, povesteşte tânărul.

Tot acolo, Pawel a descoperit pasiunea pentru sport: „Pentru că erai nevoit să iei parte la activităţi în afara orelor, am fost sfătuit de un profesor să fac alpinism şi mă bucur că am acceptat. Pentru că eram în Norvegia am început să practic şi ski. Am făcut şi asta şi am participat la competiţii de ski pentru oameni cu dizabilităţi. Evident că m-am bucurat când am câştigat, însă cel mai mult mi-a plăcut căţăratul“.


Cuceriri pe cele „7 vârfuri“ ale lumii


În urmă cu zece ani a făcut prima călătorie spre unul din cele „7 vârfuri“. A fost primul orb din Polonia care a încercat să escaladeze Muntele Acongagua (Argentina). Nu a reuşit să atingă vârful, din contră, a ajuns într-un elicopter de salvare. Într-o prezentare de la TEDx din Polonia, Pawel povestea că în timp ce era evacuat de urgenţă însoţitorii i-au dat să asculte în căşti „Don't Look Back In Anger“, melodia celor de la Oasis. Atunci a înţeles că în ciuda tuturor îndoielilor poţi mai mult când îţi testezi limitele.

image

Nu s-a dat bătut. În anul următor a urcat pe Muntele Kilimanjaro din Africa, fiind primul orb din Polonia care a ajuns în vârful de 5.895 de metri. Au urmat şi alte încercări de a ajunge pe Elbrus (Rusia) şi Mont Blanc (Franţa- foto). Din cele „7 vârfuri“ a mai reuşit să ajungă pe Muntele Kosciuszko din Australia cu o altitudine de 2.228 de metri.

Spune că a face alpinism ca nevăzător este „chiar bine pentru că nu ştii cât de sus eşti. Nu e ca şi cum aş folosi nişte puteri supranaturale. Atunci când nu vezi, îţi iei informaţiile din jur ajutându-te de alte simţuri. Studiile spun că vederea îţi asigură 80% din informaţia din mediul înconjurător. Atunci când nu vezi orice sunet este informaţie. Am învăţat să fiu atent la diferite sunete pentru că ele mă ajută să mă orientez. Spre exemplu, dacă mergi pe stradă şi în jur circulă maşini, cei care văd percep doar zgomot, pentru mine aia e informaţie şi încă una foarte utilă“.

Muncă şi golf


Din 2010 nu a mai pornit în cucerirea munţilor, spune că acum „provocarea este în afacerea lui“. „Au fost perioade în care sportul reprezenta 100% din viaţa mea, atunci când eram la colegiu. Acum cea mai mare parte e ocupată de latura profesională şi asta pentru că am ajuns într-o altă etapă a vieţii mele. Când am început să practic alpinism eram un student. Acum practic golf, o pasiune pe care am descoperit-o în urmă cu 3-4 ani. E un sport care te face să concurezi cu tine însuţi, care îţi arată esenţa sportului“, explică Pawel, care continuă să practice sport săptămânal. „Ceea ce ştiu cu siguranţă este că sportul m-a ajutat în viaţă să fiu mai organizat atunci când lucrez la zeci de proiecte şi să conving oamenii să mă urmeze în ideile pe care le prezint“, crede tânărul.

image


Despre lumea în care trăieşte, Pawel spune că cel mai mare pericol este „reducerea empatiei“. „Evit să dau sfaturi altora pentru că ele funcţionează doar când ştii contextul. Să presupunem că eu spun cuiva să muncească mult şi să-şi urmeze pasiunile, dar acel cineva este în mijlocul deşertului, iar pasiunea lui este înotul“, transmite tânărul.

Citeşte şi:

Industria care produce anual în Iaşi câte o „fabrică fără fum“. Care sunt punctele forte şi pericolele din acest domeniu

Aeroportul din România care a ajuns de la 73.000 de pasageri anual la 76.000 de clienţi într-o singură lună. Este a doua cea mai importantă creştere din Europa

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite