Cum se pierd zeci de inimi care ar putea fi prelevate anual în România: „Au fost situaţii în care nu a existat un mijloc de transport care să ducă inima“
0
România pierde anual, din mai multe cauze, câteva zeci de inimi care ar putea fi transplante. Numai la Iaşi, anul trecut, medicii nu au făcut nicio prelevare de cord, cu toate că au identificat 41 de posibili donatori.
Centrul Regional de Transplant de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi nu a efectuat, în 2015, nicio prelevare de inimă. Cu toate că responsabilii din programul naţional de transplant au identificat 41 de posibili donatori, din motive medicale şi din convingerile personale ale rudelor persoanelor aflate în moarte cerebrală, medicii au realizat prelevări de la doar 14 persoane.
Niciuna dintre prelevări nu a cuprins, însă şi donarea cordului, în ciuda faptului că documentul care atestă acordul pentru donarea organelor, exprimat de familii celor aflaţi în moarte cerebrală, cuprindea inclusiv această procedură medicală.
Coordonatorul local al centrului a arătat că prelevarea cordului nu a fost posibilă în niciunul dintre cazuri pentru că posibilii donatori nu îndeplineau criteriile necesare pentru efectuarea intervenţiei.
„Din 41 de posibili donatori, doar în cazul a două persoane se putea efectua prelevarea. Ambele erau din judeţe vecine, Neamţ şi Botoşani, însă prelevarea nu s-a realizat din motive obiective. În primul caz, nu am avut acceptul familiei pentru donarea organelor şi în celălalt medicul legist nu şi-a exprimat acordul pentru prelevarea organelor din cauza unui diagnostic confuz”, a arătat dr. Raluca Neagu-Movilă, coordonatoarea Centrului Regional de Transplant din Iaşi.
Potrivit medicului, donatorul de la care se prelevează cordul trebuie să aibă vârstă sub 45 de ani, trebuie să nu fi fost internat mai mult timp şi trebuie să nu fi avut antecedente cardiace. De la un donator în moarte cerebrală care a suferit un stop cardiac şi care a fost resuscitat nu se poate face prelevarea. „În cele mai multe cazuri, pentru prelevarea de cord se încadrează pacienţii tineri, victime ale unor accidente. Părerile familiilor care îşi exprimă acordul sunt împărţite. Unii refuză să doneze organele temându-se că donatorul va arăta altfel după prelevare, lucru care nu este adevărat. Alţii preferă să doneze inima gândindu-se că astfel cel care moare trăieşte prin inima care bate în alt piept”, a mai completat medicul.
Potrivit specialiştilor, prelevarea de cord în România este îngreunată de lipsa medicilor acreditaţi pentru această procedură medicală şi de lipsa unei linii de transport care să aparţină exclusiv Agenţiei Naţionale de Transplant. În prezent, în ţară, sunt doar trei medici care pot face această prelevare, specialiştii fiind integraţi în clinici de la Bucureşti şi la Târgu Mureş.
La penultima prelevare de organe de la Iaşi, cordul nu a putut fi prelevat pentru că medicul de la Târgu Mureş care ar fi putut efectua această procedură nu se afla în ţară. „Pentru prelevarea de cord, Centrul de Transplant de la Iaşi colaborează cu Târgu Mureş pentru că institutul de acolo este mai aproape decât cel din Bucureşti. De data asta, însă medicul nu era în ţară şi nu s-a realizat prelevarea”, a spus dr. Raluca Neagu-Movilă.
În prezent, pentru a asigura transportul echipelor medicale şi a organelor prelevate, Agenţia Naţională de Transplant colaborează cu Ministerul Afacerilor Interne, care îi pune la dispoziţie elicoptere, şi cu agenţiile care au rute spre oraşele în care se face prelevarea. Potrivit ANT, programul naţional de prelevare şi transplant ar trebui să beneficieze de serviciile unei companii care să efectueze exclusiv transport pentru astfel de proceduri medicale.
„Din păcate au fost situaţii în care nu a existat mijloc de transport care să ducă inima dintr-un centru în altul. Trebuie reînfiinţată compania Aviasan, să fie în fiecare regiune un mijloc cu care să se transporte organele prelevate”, a arătat Radu Deac, directorul executiv al ANT.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
