A început activitatea de combatere a grindinei. Unii preferă varianta tradiţională: trasul clopotelor

În România există 99 de puncte de lansare care protejează peste două milioane de hectare de teren agricol. Pentru a lansa rachetele antigrindină este nevoie de permisiune din partea Aviației Civile și Militare.

FOTO Arhiva Consiliului Județean Iași

Unitatea de combatere a căderilor de grindină „Moldova 1” Iași a început Campania de combatere a grindinei, care va dura până pe 15 octombrie 2023. 

În sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) de la nivel național vor proteja o suprafață de cca. 2,3 mil. ha, prin funcționarea, pentru început, cu un număr de 99 de Puncte de Lansare (PL) a rachetelor antigrindină. 

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași asigură, cu 16 Puncte de Lansare, protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui.

„Protejăm întreaga cultură. Chiar dacă discutăm de cultură mare sau de vie și pomi fructiferi, zone cu sere. Deci toată cultura din zonă este protejată”, subliniază Dan Florea, directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină „Moldova 1” Iași.

Însămânțarea norilor cu iodură de argint

Grindina este devastatoare pentru culturile adricole. Combaterea căderii se face prin metoda însămânțării norilor cu iodură de argint. 

„Introducând iodură de argint nu facem altceva decât să creștem numărul de nuclee de condensare. Volumul de apă din norul respectiv rămâne constant, nu se modifică atât e repede. Dacă am avea natural 100 de nuclee de condensare într-un metru cub din nor, am avea grindina de cinci cm, introducând această iodură de argint ajungem la 10.000 de nuclee de condensare în același volum și voi avea grindă mult mai mică. Câteva bucăți care vor cădea la sol sub formă de precipitație lichidă, că se topesc în cădere”, mai explică Dan Florea. 

Iodura de argint ajunde în nori cu ajutorul unor rachete. Acestea pot ajunge la nori care se află chiar și la zece km distanță. 

Cum funcţionează sistemul

Sistemul antigrindină se bazează pe imagini radar. „Fără ele, suntem legaţi de mâini”, ne spune Dan Florea. O echipă de cinci oameni monitorizează permanent imaginile primite din mai multe surse.

„În momentul când văd un sistem convectiv cu pericol de grindină încep să deschidă procedurile de lucru. Mai întâi, este înştiinţată aviaţia militară şi civilă că urmează să fie folosite rachetele antigrindină. Timpul de aşteptare de la apel până când poate fi trasă prima rachetă este de cel puţin o oră. Totuşi, înainte de prima lansare, trebuie trimisă aviaţiei o solicitare, la care răspunsul poate fi de aprobare sau interdicţie. Abia apoi pot lansa rachetele antigrindină”, a mai spus directorul Unității de Combatere a Căderilor de Grindină „Moldova 1” Iași.

Pe de altă parte, orice rachetă are o ţintă precisă. Nu orice nor este aducător de grindină, iar radarul arată formaţiunile noroase unde bucăţile de gheaţă depăşesc un centimetru în diametru.

Totodată, numărul de rachete care vor fi lansate este determinat de mărimea sistemului convectiv, de cantitatea de apă din nor. Se trag trei rachete, iar, dacă imaginile radar nu arată modificări în compoziţia norului, se mai lansează trei sau chiar şase până când sistemul noros nu mai prezintă pericol de grindină, mai explică experții. 

Câţiva localnici din Vaslui au oprit rachetele antigrindină

În 2022, în mai multe comune din Iaşi şi Vaslui culturile au fost compromise de grindină, deşi paguba ar fi putut fi evitată cu uşurinţă. În zonă, există punct antigrindină, însă localnicii din comuna vasluiană Codăeşti au protestat şi au oprit lansarea rachetelor.

Nouă localnici au mers cu maşini şi căruţe în faţa punctului de lansare a rachetelor pentru a împiedica operaţiunea. În final, au fost amendaţi cu 2.000 de lei pentru deranjarea ordinii şi liniştii publice. 

În zadar au încercat cei care coordonează centrele antigrindină să le explice că nu există niciun risc de secetă. „Aceste nuclee de condensare absorb toată umiditatea, ceea ce duce la formarea unei grindine. În momentul în care lansăm racheta vom avea grindină mult mai măruntă şi aceeaşi cantitate de apă”, explică Dan Florea.

Pe de altă parte, sătenii vor să revină la metoda tradiţională de alungat norii - trasul clopotelor. „Când se înnora tare, se ducea lumea şi trăgea clopotul la biserică şi se împrăştiau norii”, spun localnicii din Codăeşti.

Disputa va fi tranşată în sala de judecată. Primarii comunelor din zonă au făcut o solicitare scrisă la Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi.