Un specialist dezvăluie misterul rachetelor antigrindină. „Fără imagini radar suntem legaţi de mâini”
0
Codul portocaliu de furtuni prilejuieşte, ca de fiecare dată, intrarea în alertă a sistemului de protecţie împotriva grindinei. Câte rachete sunt lansate, care este procedura, când sunt trase, care nori sunt ţinte şi ce urmări sunt, explică directorul de program al operatorului licenţiat al Centrului antigrindină Iaşi.
Explicaţiile specialistului vin în contextul în care nu toţi fermierii îşi pun speranţele în rachetele antigrindină.
Racheta nu face altceva decât să ducă în nor iodura de argint, ne-a spus Daniel Florea, directorul de program al operatorului licenţiat al Centrului antigrindină Iaşi. Sunt şi alte metode, cum ar fi cea folosită de americani, care împrăştie substanţa din avion. Iodura de argint joacă rolul nucleului de condensare rece, imitând structura cristalină a unui bob de gheaţă. O picătură se formează în jurul unei particule - de praf, de polen, de gheaţă etc, notează Ziarul de Iaşi.
„Eu vin peste cele cinci nuclee naturale care presupunem că ar exista într-un metru cub din nor şi introduc încă o sută de nuclee artificiale. Volumul de apă din nor rămâne acelaşi, iar toate aceste nuclee vor concura pentru cantitatea de apă existentă, ceea ce duce la dezvoltarea unor bucăţi de gheaţă nu de cinci centimetri, ci de 0,5 sau un centimetru diametru. În căderea lor spre sol, ele se topesc. Asta face racheta, avionul sau orice altă metodă de a transporta şi împrăştia iodura de argint în nor”, a explicat directorul Florea pentru sursa citată.
Cum funcţionează sistemul
Sistemul antigrindină se bazează pe imagini radar. „Fără ele, suntem legaţi de mâini”, ne spune Daniel Florea. O echipă de cinci oameni monitorizează permanent imaginile primite din mai multe surse.
„În momentul când văd un sistem convectiv cu pericol de grindină încep să deschidă procedurile de lucru. Mai întâi, este înştiinţată aviaţia militară şi civilă că urmează să fie folosite rachetele antigrindină. Timpul de aşteptare de la apel până când poate fi trasă prima rachetă este de cel puţin o oră. Totuşi, înainte de prima lansare, trebuie trimisă aviaţiei o solicitare, la care răspunsul poate fi de aprobare sau interdicţie. Abia apoi pot lansa rachetele antigrindină”, a mai spus şeful operatorului licenţiat pentru acest serviciu.
Pe de altă parte, orice rachetă are o ţintă precisă. Nu orice nor este aducător de grindină, iar radarul arată formaţiunile noroase unde bucăţile de gheaţă depăşesc un centimetru în diametru. Totodată, numărul de rachete care vor fi lansate este determinat de mărimea sistemului convectiv, de cantitatea de apă din nor. Se trag trei rachete, iar, dacă imaginile radar nu arată modificări în compoziţia norului, se mai lansează trei sau chiar şase până când sistemul noros nu mai prezintă pericol de grindină, mai notează sursa citată.
Fermierii antirachetă
Nu toţi fermierii îşi pun însă speranţele în rachetele antigrindină. La Codăeşti, comună vasluiană, sunt câţiva care cred că substanţele împrăştiate în norii ameninţători ar alunga şi ploaia. Dar seceta este instalată în toată ţara, nu doar la Codăeşti, a adăugat directorul de la Centrul antigrindină, scrie Ziarul de Iaşi.
De altfel, după „protestul” de la jumătatea lunii mai al celor de la Codăeşti, care au blocat un punct de tragere până a devenit prea târziu, grindina i-a lovit pe vecinii lor din Dobrovăţ, comună ieşeană. Copacii în floare şi-au pierdut şi frunzele, iar răsadurile au fost puse la pământ.
Vă recomandăm să citiţi şi:
MAE îi pune în gardă pe oficialii maghiari: fără provocări la evenimentele de la Tuşnad
Se încarcă comentariile...
