Păduri seculare neatinse din munții Hunedoarei. Unde se află cei mai vechi codri din România VIDEO
0Munții Poiana Ruscă, Retezat și Șureanu adăpostesc păduri sălbatice, pe care oamenii le-au lăsat neatinse de peste un secol. Chiar și în jurul capitalei dace Sarmizegetusa Regia din Hunedoara pot fi văzuți copaci bătrâni cât veacul.
Pădurile seculare au dispărut în majoritatea țărilor din Europa, însă ele se găsesc în mai multe parcuri naționale din România.
Păduri seculare în România
În ținutul cetăților dacice și în Retezat, suprafețele forestiere vechi de peste un secol sunt vaste.
Alte păduri seculare au fost ocrotite în Munții Poiana Ruscă (video), unde până la începutul secolului al XX-lea, suprafețe forestiere imense au fost retezate pentru nevoile minelor și uzinelor de fier din zona Hunedoarei.
Aproape 700 de hectare de păduri din Munții Șureanu sunt clasificate ca păduri seculare. Codrii seculari din Hunedoara se află Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina, ținutul cetăților dacice din România. Au fost inventariați în anul 2002, în șase zone ale parcului a cărei suprafață se întinde pe aproape 40.000 de hectare.
Ținutul cetăților dacice, înconjurat de codrii seculari
Cele mai bătrâne păduri din Munții Șureanu (video) se află în zonele Tâmpu, Valea Mică, Sarmizegetusa Regia, Porumbelu Râgla, Valea Lunca Ohabei şi Valea Ponorului.
„Suprafaţa totală a acestor arborete este de 682,9 hectare. Arboretele situate la obârşia Văii Lunca Ohabei şi Văii Ponorului din Ocolul Silvic Pui, în suprafaţă totală de 224,9 hectare, precum şi cele de la Sarmizegetusa Regia în suprafaţă de 53,2 hectare sunt situate în zone de protecţie integrală deja constituite în cadrul Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina (PNGM-C) după alte criterii, în timp ce Codrii seculari Tâmpu, Valea Mică şi Porumbelu-Râgla au fost constituite ca zone de protecţie integrală distincte, sub denumirea de codrii seculari”, arată planul de management al Parcului natural din Munții Șureanu.
Accesul în codrii seculari Tâmpu, Valea mică și de la Sarmizegetusa Regia poate fi făcut de pe valea Grădiștii din Hunedoara și pe drumurile forestiere desprinse din ea (video).
Unii din cei mai bătrâni fagi pot fi văzuți printre ruinele din Sarmizegetusa Regia (video).
„Prin aceste împrejurimi ale cetăţii lui Decebai au crescut falnici copaci seculari. Am găsit în scoarţa unui fag încrustat numele unui om ce s-a iscălit acolo în anul 1813”, arăta publicistul A. Păduraru, într-un articol din Scânteia Tineretului (1955).
Alte drumuri care urcă în Munții Șureanu de la marginea comunei Pui ajung în zonele forestiere protejate din văile Ohabei și Ponorului.
„Valoarea ecologică şi importanţa conservării acestor ultime fragmente de păduri naturale sunt confirmate de faptul că ele reprezintă: martori istorici ai pădurilor primare de odinioară; sanctuare ale unei excepţionale biodiversităţi pentru majoritatea categoriilor de vieţuitoare: mamifere mari, păsări şi mai ales nevertebrate legate de lemnul mort; comori valoroase de gene, specii şi ecosisteme reprezentative; surse de informaţii ştiinţifice pentru managementul durabil al pădurilor cultivate; nuclee de rezistenţă în faţa impactului natural şi antropic asupra factorilor de mediu, ele exercitând, într-o măsură sporită, multiple funcţii de protecţie”, arată planul de management al parcului natural din Munții Șureanu.
În aceste arii protejate nu este permisă nici o intervenţie umană activă, informează reprezentanții rezervației.
Pădurile neatinse din Retezat
Parcul Național Retezat cuprinde o suprafață de aproximativ 40.000 de hectare, din care mai mult de jumătate este acoperită cu păduri. Cele mai răspândite păduri sunt molidișurile şi făgetele, dar şi amestecurile de răşinoase cu fag.
Pădurile de fag se găsesc între 800 și 1200 metri altitudine, cele de amestec, între 1200 și 1400 metri, iar molidişurile, între 1400 și 1800 metri altitudine. Limitele superioare ale pădurilor ajung până la aproape 2.000 de metri.
Un teritoriu însemnat din Munții Retezat este acoperit de păduri virgine și cvasivirgine, locuri unde arborii și arbuștii sunt prezenți în diferite stadii ale ciclului lor de viață și ca lemn mort și în diverse stadii de degradare ca urmare a dinamicii naturale, fără a fi afectate de acțiunile omului de-a lungul unui timp îndelungat.
„Pădurile virgine şi cvasivirgine însumează o suprafață de care acoperă aproximativ 3.500 hectare şi reprezintă 17 la sută din suprafața de pădure arondată în prezent în Parcul Național Retezat”, arată reprezentanții rezervației pe pagina retezat.ro.
Parcul Național Retezat a fost înființat în 1935, iar din anii ’50 un teritoriu de aproape 2.000 de hectare din Retezat a rămas complet interzis turiștilor. Măsura a fost luată de către autorități pentru a proteja locul cel mai sălbatic și mai puțin călcat de oameni de pe teritoriul parcului național, o zonă unde creșteau o mulțime de specii de plante rare și se aflau păduri virgine.
Rezervația se întinde pe aproape 2.000 de hectare în zona centrală a masivului și este înconjurată de o zonă „tampon” de peste 11.000 de hectare de păduri, delimitată și ea în anii ´50.
Accesul vizitatorilor a fost interzis în ultimele șapte decenii, iar pășunatul și tăierile de copaci au fost oprite pentru a asigura protecția naturii în cel mai sălbatic ținut al Retezatului.
„În rezervaţie se asigură un regim strict de protecţie, prin care habitatele sunt păstrate în starea lor naturală, fiind permise doar activităţile știinţifice (alte activități umane fiind interzise), cu acordul Administraţiei Parcului Naţional Retezat. Aici trăiesc multe din cele 1.190 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să se dezvolte liber în habitatul lor natural”, informau reprezentanții Parcului Național Retezat pe pagina rezervației.
Codrii seculari din Munții Poiana Ruscă
Cele mai izolate așezări din Ținutul Pădurenilor din Hunedoara sunt înconjurate de una din marile rezervații forestiere din România. Aici se află codrii seculari din Munții Poiana Ruscă.
Codrii seculari de la Bătrâna-Bunila, numiți și Codrii seculari de pe valea Dobrișoarei și Prisloapei, cuprind, potrivit specialiștilor, arboret natural cu structuri pluriene, cvasivirgine, de dimensiune mare şi vârstă de până la 200 de ani. Flora și fauna întinderilor de pădure au contribuit la declararea unei zone de peste 450 de hectare din Munții Poiana Ruscă ca rezervație forestieră.
Specii de fluturi extrem de numeroase, dar și unele rare ca Lycaena helle, au contribuit la statutul de rezervație forestieră primit de pădurile din Munții Poiana Ruscă. În plus, ecosistemele de pe Valea Dobrei au suferit extrem de mici modificări create de oameni de-a lungul timpului.
„456 de hectare sunt aferente rezervației Codrii seculari de la Bătrâna-Bunila. Arealul protejat se învecinează la nord cu terenurile agricole ale satului Bătrâna, iar la sud - cu terenurile agricole (pajiști, pășuni, etc) ale satelor Bunila și Vadu Dobrii. Rezervația este administrată de Direcția Silvică Hunedoara, Ocolul silvic Dobra). Valea Dobrei, numită pe cursul superior Valea Bătrâna, străbate partea central-estică a Munților Poiana Ruscă, fiind străjuită de dealuri cu altitudini medii cuprinse între 300 și 900 metri (Vf. Pleșu- 334 m; Dealul Dobra - 384 m; Dealul Bătrâna - 963 m)”, informau Marcela Balazs și Silvia Burnaz, după un studiu despre rezervație, publicat în Buletin de Informare Entomologică (2001).
Câteva drumuri forestiere care pornesc de la marginea satelor din Bătrâna, Vadu Dobrii și Poiana Răchițelii (video) duc spre codrii seculari din Munții Poiana Ruscă.
„Fiind rezervație, oamenii nu prea au voie să intre în ea. Pot deranja animalele sălbatice și se pot expune unor pericole”, spune un localnic din Fața Roșie, comuna Bătrâna.
Totuși, câteva trasee turistice marcate trec prin aceste sate din Ținutul Pădurenilor traversând păduri la fel de spectaculoase ca rezervația forestieră, spre vârfurile de până la 1.400 de metri din Munții Poiana Ruscă.
Pădurile care ocupă văile Dobrei și ale afluenților săi depășesc peste 15.000 de hectare și înconjoară sate unde mai trăiesc câteva zeci de oameni.
Se încarcă comentariile...
