Video Temuta regină care a stăpânit Castelul Corvinilor. De ce nimeni nu îndrăznea să se apropie de el VIDEO
0Elisabeta Szilagyi a rămas în istoria Castelului Corvinilor din Hunedoara (video) ca un personaj înfiorător, deși i-a adus unele dintre cele mai spectaculoase îmbunătățiri. Legenda necruțătoarei regine a dăinuit peste secole.
Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost construit la mijlocul secolului al XV-lea de familia Huniazilor, pentru a fi folosit ca reședință a familiei nobiliare, ca fortăreață și centru de putere al regiunii Hunedoarei.
În Hunedoara, cetatea rudimentară primită de Huniazi în dar de la regele Sigismund, a fost extinsă cu şapte turnuri legate printr-o curtină, din care patru în formă circulară (Capistrano, Toboşarilor, Buzdugan, Pustiu). Tot atunci, Ioan de Hunedoara, devenit guvernator al Transilvaniei și mare general al armatei regatului Ungar, a început construcția capelei din castel și a unei curtine susţinută de contraforţi uriași ce pornesc din albia râului Zlaşti, menită să nu le lase șanse de pătrundere asediatorilor.
Ioan de Hunedoara a murit în 1456, la scurt timp după bătălia istorică de la Belgrad, în care armatele sale au reușit să alunge de la porțile cetății medievale puternica oaste otomană condusă de sultanul Mehmed al doilea.
După moartea guvernatorului transilvan, soția sa Elisabeta Szilagyi (1410 – 1483) și Matia Corvin – rege al Ungariei –, şi apoi principii transilvani care au avut în stăpânire castelul l-au transformat cu timpul dintr-o fortăreață masivă de apărare într-o cetate de lux a secolelor trecute, comparabilă cu castelele din vestul Europei.
Elisabeta Szilagyi a locuit la Castelul Corvinilor din Hunedoara și s-a implicat în amenajarea lui. „Mama eroină”, așa cum a fost numită soția lui Ioan de Hunedoara, după ce l-a ajutat pe Matia Corvin să urce pe tronul Ungariei la vârsta de doar 14 ani, și-a lăsat amprenta asupra mai multor clădiri din ansamblul medieval, care au păstrat blazonul acesteia.
Regina din legendele Castelului Corvinilor
Trei locuri din Castelul Corvinilor din Hunedoara i-au purtat amintirea, făcând-o pe regină parte din legendele castelului medieval. Istoriile vechi au transformat-o pe Elisabeta Szilagyi într-un personaj de temut, stăpână a unui castel de care puțini mai aveau curajul să se apropie.
O astfel de legendă se referă la construirea capelei din Castelul Corvinilor. Elisabeta ar fi dat ordin ca, în cazul în care nu i-ar fi plăcut modul cum urma să arate balustrada acesteia, meşterii care lucrau în castel urmau să fie decapitați.
Speriați de cele auzite, oamenii au părăsit fortăreața pe ascuns, înainte de a termina lucrarea, iar legenda spune că au povestit tuturor celor pe care îi cunoşteau despre dorinţa reginei şi niciun alt meşter nu a mai venit la castel pentru a continua construcţia. Balustrada capelei a rămas astfel neterminată.
Legenda săpării fântânii din castel o are în prim-plan tot pe Elisabeta Szilagyi. Fântâna a fost săpată de trei prizonieri turci, cărora Ioan de Hunedoara le-a promis că dacă vor găsi apă, vor fi eliberaţi. Voievodul a murit, însă, iar soția lui nu i-a mai respectat promisiunea.
„Prizonierii, animaţi de speranţa eliberării, sapă în stancă timp de 15 ani şi la 28 de metri adâncime reuşesc să găsească preţioasa apă. Numai că între timp Ioan murise, iar soţia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvântul dat de soţul sãu şi nu îi eliberează pe cei trei turci, hotărând să fie ucişi. Prizonierii, ca ultimă dorinţă, cer permisiunea să scrie pe cheile fântânii o inscripţie: „Apă ai, inimă nu”, ca un reproş pentru promisiunea făcută şi nerespectată”, informau reprezentanții Castelului Corvinilor.
De fapt, inscripţi, aflată în prezent pe unul din contrafoții capelei învecinate fântânii, descifrată de Mihail Guboglu, se traduce astfel: „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică”. Caracterele vechi arabe conţinute de inscripţie o datează la mijlocul secolului al XV-lea.
Elisabeta Szilagyi ar fi condus și lucrările de înfrumusețare a Castelului Corvinilor, ale cărui turnuri și ziduri interioare au fost pictate în secolul al XV-lea. Cele mai faimoase fresce din castel i se datorează acesteia.
Picturile medievale, aflate la etajul aripii nordice (aripa Matia) sunt singurele fresce de acest gen, cu caracter laic din spaţiul transilvănean, conservate de peste cinci secole. Restaurate recent, ele înfăţişează povestea dobândirii stemei familiei Huniazilor de către Ioan de Hunedoara – faimoasa legendă a Corvinilor.
Cine a fost Elisabeta Szilagyi
Elisabeta Szilagyi s-a născut în 1410, într-o familie nobiliară din Transilvania, de origine maghiară.
Elisabeta ar fi avut 20 de ani, când s-a căsătorit cu Ioan de Hunedoara. Din această căsătorie s-au născut doi fii: cel mare, Ladislau, în 1431, iar cel mic, Matia, la Cluj, la 24 februarie 1443. Voievodul i-ar fi fost loial soției sale, iar aceasta îl urma chiar și pe câmpul de luptă.
„Ce o poate caracteriza mai bine pe această femeie, asemănătoare mamelor spartane, ca şi exclamarea ei, când îndată după urcarea fiului ei Matia pe tron, nobilii au vrut să-l despoaie de tron: Mai bine să-l văd mort pe fiul meu, decât fără coroană!”, scria istoricul Teodor Popa, în volumul „Iancu Corvin de Hunedoara – Ioan Hunyadi”, publicat în 1928.
Acelaşi istoric consemnează despre faptul că Elisabeta ar fi primit titlul de "Mater Heroica", iar cronicarii vremii au numit-o "printre cele mai vrednice femei ale Ungariei".
După moartea lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta nu s-a mai recăsătorit. Elisabeta Szilagyi a murit în 1483, în împrejurări necunoscute. Potrivit unor istorici, a lăsat prin testament să fie moştenită de Ioan Corvin, copilul din flori al regelui Matia Corvin.
Se încarcă comentariile...
