Sfaturile duhovnicului Arsenie Boca despre post. Dieta alimentară severă pe care și-a impus-o călugărul

Călugărul Arsenie Boca (1910 - 1989), al cărui mormânt de la Mănăstirea Prislop a devenit un loc de pelerinaj pentru numeroși români, a dus o viață austeră în care, potrivit foștilor săi apropiați, postul reprezenta un fapt esențial.

Arsenie Boca. Sursa: Wikipedia

Câteva dintre sfaturile pe care duhovnicul Arsenie Boca le-a dat românilor cu privire la ținerea postului au fost redate în lucrările despre viața și activitatea sa.

Foștii apropiați ai călugărului relatau, de altfel, că acesta ținea posturi extrem de severe, iar în mâncarea pe care și-o prepara predominau legumele, în special morcovii tocați pe răzătoare.

De asemenea, îi îndemna pe români să țină post, cu măsură, și să mănânce o dată pe zi, fără să se sature.

„Mâncarea să fie de un singur fel, din bucate neînsemnate şi care se găsesc fără bătaie de cap şi pe care nu le pofteşte sufletul. Să mănânce în fiecare zi un fel cu înfrânare. Vinul e folositor la bătrâneţe, la neputinţă şi la frig şi atunci puţin. Iar la tinereţe, la căldură şi la sănătate mai bună este apa - dar şi aceasta puţină, căci setea e mai bună decât toate poftele trupeşti”, relata Arsenie Boca, citat în volumul apărut după moartea sa „Cărarea împărăţiei” (2007).

Sfaturi despre post

Duhovnicul îi sfătuia pe români să se roage mai mult în timpul postului dinaintea marilor sărbători. Considera acest lucru un remediu pentru boli și un ajutor sufletesc.

„Ochii văd lucrurile, mintea vede gândurile. Postul curăţeşte ochiul, rugăciunea curăţeşte mintea. Sfinţii Părinţi, cei de demult, au băgat de seamă că toate relele de la stomac încep, de aceea au zis o vorbă aspră, că postul este poarta şl patrafirul este uşa (către împărăţia lui Dumnezeu). Cine nu se leapădă de carne şi de grăsime repede va fi încolţit de mânie şi de desfrânare, celelalte două laturi ale lăcomiei stomacului”, este unul dintre sfaturile pe care le-ar fi dat călugărul Arsenie Boca.

În anii ’50, când călugărul Arsenie Boca era urmărit de agenții și colaboratorii Securității, unii l-au descris în notele informative păstrate în arhive, drept un om riguros în ce privește obiceiurile alimentare.

„El mânca foarte puţin şi numai legume, numai de post, el dormea jos, pe podele şi se ruga necontenit, stând ceasuri întregi în genunchi la rugăciune”, relata Nicoară Iulian, unul dintre informatorii Securității, potrivit documentelor din arhivele Securităţii, citate în volumul „Părintele Arsenie Boca în atenţia poliţiei politice din România” de George Enache şi Adrian Nicolae Petcu.

Postul sever i-a cauzat probleme

Același informator arăta că posturile foarte severe și traiul auster într-o chilie din Munții Făgăraș, în primii ani de călugărie, au dus la îmbolnăvirea sa.

„A fost extremist, era riguros şi exagerat în pretenţii de viaţă curată de post, de rugăciune, de înfrânare, de spiritualism. Construcţia fizică puţin rezistentă; el a fost totdeauna slab, palid, anemic; s-a îmbolnăvit de piept. Medicii i-au interzis postul şi i-au recomandat hrană şi odihnă”, se arată în nota informativă.

Arsenie Boca (n. 29 septembrie 1910, Vaţa de Sus, Hunedoara - d. 28 noiembrie 1989, Sinaia, Prahova) e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti.

A fost călugăr, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi la Mănăstirea Prislop și deținut politic. Mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj pentru mii de români.