Video #RomâniaNeUnește | Locurile în care românii se întorc de 1 Decembrie. Sunt destinații simbolice ale minivacanței începutului de iarnă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ziua Națională a României aduce o minivacanță de trei zile, în care este celebrată Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Sunt deschise târguri de iarnă, începe sezonul în unele stațiuni montane, iar aproape un milion de români sunt sărbătoriți, pe 30 noiembrie, odată cu Sfântul Andrei.

Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, destinație de 1 Decembrie. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, destinație de 1 Decembrie. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

De sâmbătă, 29 noiembrie, cei mai mulți români intră într-un weekend prelungit, plin de evenimente festive.

Ziua Națională a României este celebrată luni, 1 decembrie, este zi liberă și se adaugă sfârșitului de săptămână marcat de o altă sărbătoare importantă pentru români: Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, apostolul al cărui nume îl poartă sute de mii de români și românce. Această perioadă marchează și intrarea în iarna calendaristică, iar pentru amatorii de mitologie românească, Sărbătoarea Sfântului Andrei poate însemna „Anul Nou Dacic”.

În unele stațiuni montane, acest weekend prelungit poate însemna deschiderea sezonului turistic de iarnă, chiar dacă, asemenea ultimilor ani, deși zăpada s-a așternut pe cele mai înalte creste ale Carpaților, pe pârtii mai întârzie. În ciuda perioadei de austeritate invocate de autoritățile locale, zonele centrale din multe orașe din România au fost deja împodobite de iarnă, iar pentru unele dintre ele sărbătorile începutului de iarnă aduc „tradiția” iluminatului festiv, uneori însoțită de concerte și festivaluri.

București. Arcul de Triumf. Sursa Pixabay.com
București. Arcul de Triumf. Sursa Pixabay.com

În București, cel mai așteptat eveniment de 1 Decembrie este Parada militară din Piața Arcul de Triumf. Peste 2.900 de militari, 220 de vehicule și 45 de aeronave vor participa la eveniment, iar în zona Arcului de Triumf va fi amplasată o expoziție de tehnică militară, deschisă publicului după încheierea ceremoniei oficiale, până la ora 14:30. Ceremoniile de 1 Decembrie din Capitală vor fi precedate de alte evenimente festive, cele mai importante fiind, sâmbătă, deschiderea Târgului de Crăciun din Piața Constituției, considerat cel mai mare eveniment din România dedicat sărbătorilor de iarnă, și aprinderea iluminatului festiv al orașului.

În afara capitalei, câteva locuri din România au devenit destinații populare în preajma zilei de 1 Decembrie.

Alba Iulia, orașul Marii Uniri, tot mai căutat de turiști

Veche de trei secole, cetatea Alba Carolina din Alba Iulia (video) este unul dintre locurile tradiționale de petrecere a Zilei naționale a României.

În 1 decembrie 1918, la Alba Iulia a avut loc unul dintre cele mai importante momente din istoria României: proclamarea unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României. Peste 100.000 de oameni au ajuns atunci în străvechiul oraș de la poalele Apusenilor, pentru a celebra Marea Unire, a cărei rezoluție a fost semnată în Sala Unirii din centrul cetății din Alba Iulia.

În weekend, dar mai ales luni, de 1 Decembrie, mii de oameni sunt așteptați la Alba Iulia, unde cetatea redevine loc de sărbătoare, Vor fi evenimente religioase, spectacole folclorice, reconstituiri istorice, expoziții, târguri artizanale, concerte și focuri de artificii.

„Momentul central rămâne 1 Decembrie, ziua în care Alba Iulia primește, ca în fiecare an, români din toate colțurile țării și ale lumii.Defilarea militară, retragerea cu torțe, Caleidoscopul Unirii, Te Deum-ul, primirea soliilor din cetățile de scaun și marile concerte din Piața Cetății vor transforma orașul într-o sărbătoare a identității și a recunoștinței. Accesul la toate evenimentele este gratuit, în limita locurilor disponibile”, anunță Primăria Alba Iulia.

Unul dintre momentele cele mai așteptate ale Zilei Naționale a României este defilarea militară, care va începe la ora 14, pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, din vecinătatea cetății bastionare.

Alba Iulia este unul dintre cele mai vechi orașe din România, fiind centru urban încă din vremea romanilor, când era cunoscut sub nume de Apullum. În Evul Mediu a fost oraș princiar, iar în secolul XX a intrat în istorie ca orașul Marii Unirii. În afara reperelor sale istorice, este și unul dintre orașele tot mai apreciate ca destinație turistică, datorită cetății sale și a accesibilității.

În ultimul deceniu, zona dintre Alba Iulia și Sebeș a devenit locul de întâlnire al autostrăzilor A10 Sebeș - Turda și A1 București - Nădlac, investiții care au însemnat legături directe pe autostradă între Alba Iulia și orașele Cluj - Napoca, Sibiu, Deva, Târgu Mureș, și aproape complet pe autostradă cu municipiile Arad și Timișoara. În același timp, magistrala feroviară care traversează Alba Iulia pe traseul celei mai vechi căi ferate din Transilvania, Alba Iulia - Arad, deschisă în 1868, a fost modernizată în mare parte cu fonduri europene și de la bugetul de stat.

Locuri istorice căutate în preajma Zilei Naționale a României

Orașele mari din România au o ofertă bogată de evenimente pentru minivacanța de 1 Decembrie. Alături de ele, câteva locuri mai puțin vizitate în restul anului se animă în apropierea Zilei Naționale a României.

Unul dintre acestea este Peștera Sfântului Andrei, din Dobrogea, vizitată de numeroși români în 30 noiembrie, data la care este celebrat Sfântul Andrei. Așezământul din localitatea Ion Corvin, județul Constanța, este, potrivit legendelor, locul unde ar fi ajuns apostolul lui Hristos înainte de a pleca spre Patras, în Grecia, unde a avut un sfârșit martiric.

Apostolul Andrei a fost răstignit cu capul în jos pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept Crucea Sfântului Andrei. Tradiția spune că ar fi ajuns și în Dobrogea pentru a propovădui Evanghelia. Peștera Sfântului Andrei devine loc de pelerinaj în 30 noiembrie, iar mii de oameni sunt așteptați aici. Slujba religioasă va fi oficiată de arhiepiscopul Teodosie și va fi urmată de un concert tradițional de colinde.

Un alt loc căutat de 1 Decembrie este Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei preromane și cea mai cunoscută cetate dacică din România. În ultimii ani, templele sale aflate la peste 1.200 de metri altitudine, în Munții Orăștiei, au devenit loc de întâlnire pentru românii care au vrut să celebreze Ziua Națională amintindu-și de strămoși.

Mulți poartă straie populare, flutură drapele tricolore și joacă Hora Unirii printre ruinele incintei sacre din Sarmizegetusa Regia. Alții își amintesc de „Anul Nou Dacic”, reflectând la „Soarele de Andezit” și la Marele Sanctuar Circular, pe care unii arheologi din trecut le-au asociat cu posibile instrumente de măsurare a timpului.

Munții Bucegi, plin de simboluri

În Munții Bucegi, Sfinxul și Babele au fost „adoptate” de numeroși români ca simboluri naționale. Unii temerari se încumetă să le exploreze, însă în aceste zile traseele montane din Bucegi devin extrem de riscante, din cauza vremii de iarnă, a viscolelor din zonele alpine și a posibilității producerii unor avalanșe.

Sfinxul. Sursa: Wikipedia
Sfinxul. Sursa: Wikipedia

Munții Bucegi cuprind cea mai mare aglomerare de formațiuni stâncoase cu aparență „umană”, „dăltuite” de climă și trecerea timpului, pe care unii oameni de știință, precum Nicolae Densușianu, le-au considerat creații ale populațiilor preistorice.

„Au fost în preistorie locuri sfinte ale triburilor, iar vârfurile lor cele mai înalte, Caraiman și Omu, erau consacrate divinităților cele mai importante, Omu fiind locul unde era venerat Saturn”, scria Densușianu.

Potrivit istoricului, Bucegii au fost muntele sacru al populațiilor preistorice din Dacia, iar Sfinxul îl reprezenta pe Saturn, zeitatea supremă, personificare a Cerului și a Pământului. La rândul lor, Babele de pe Vârful Caraiman erau considerate altare megalitice dedicate unor zeități montane feminine. Unele dintre teoriile sale, deși controversate, au fost îmbrățișate de o parte a românilor și integrate în interpretări romantice ale istoriei străvechi.

Și alte locuri istorice și monumente ale naturii din România sunt căutate de Ziua Națională a României, datorită simbolisticii lor.

Printre ele se numără Chipul lui Decebal (Mehedinți) din Cazanele Dunării, Ansamblul Brâncuși din Târgu Jiu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului), Mausoleul Eroilor de la Mărășești, Vârful Parângul Mare (2.519 metri), unul dintre cele mai înalte, dar accesibile iarna, vârfuri montane, Castelul Corvinilor din Hunedoara.

Călătorii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite