Secretul uimitoarei trăinicii a Castelului Corvinilor. De ce a rezistat incendiilor, asediilor şi trecerii timpului
0
Castelul Corvinilor a rezistat trecerii a peste cinci secole de la construcţia sa, dar şi mai multor incendii şi asedii, păstrând fresce şi mobilier autentice.
Vechi de peste cinci secole, Castelul Corvinilor a trecut de-a lungul timpului prin mai multe incendii şi asedii, iar vreme îndelungată a fost abandonat aproape complet.
Totuşi, a rezistat trecerii timpului. Iată câteva dintre secretele sale, care l-au făcut unul dintre cele mai trainice monumente medievale din România.
Materialele de bună calitate i-au prelungut viaţa
Castelul Corvinilor a fost ridicat în secolul al XV-lea de familia lui Ioan de Hunedoara, iar materialul folosit la construcţia sa a fost calcarul dolomitic, prezent în abundenţă în împrejurimile Hunedoarei. Piatra brută folosită de constructorii castelului trebuia să fie cât mai curată, tare şi compactă şi să adere bine la mortar.
Deşi studiile fizico-mecanice arată că în cazul calcarelor compacte, primele semne de degradare ale acestora apar până la un secol şi jumătate, iar degradarea totală a materialului se produce până la 450 de ani de la folosire, durata de viaţă a construcţiilor castelului este mai îndelungată de cinci secole şi jumătate. „Alegerea materialelor de bună calitate, lucrările efectuate corect de meşterii şi arhitecţii medievali şi grija de care s-a bucurat castelul în lungi perioade au prelungit durata de viaţă a monumentului istoric”, arată o expertiză tehnică realizată recent a Castelului Corvinilor.
De ce s-au păstrat atât de bine frescele medievale
Castelul Corvinilor din Hunedoara păstrează, aproape intactă, o frescă veche de peste cinci secole, care înfăţişează legenda lui Ioan de Hunedoara. Pictura în culori vii, din a doua parte a secolului al XV-lea împodobeşte Loggia Matia, de la etajul castelului medieval.
Frescele de la Castelul Corvinilor.
Până la sfârşitul secolului al XIX-lea, când a fost descoperită de savantul Aranyi Lajos, a stat vreme îndelungată ascunsă sub câteva straturi de tencuială, lucru care a salvat-o de la distrugere. Fresca bine conservată, restaurată recent, înfăţişează povestea dobândirii stemei familiei Huniazilor de către Ioan de Hunedoara. Este compusă din patru scene, dispuse pe peretele cu ferestre al loggiei, deasupra şi între cele trei deschideri semicirculare. Imaginile au fost interpretate de istorici ca reprezentarea legendei originii lui Ioan de Hunedoara, conform căreia el ar fi fost fiul neligitim al regelui Sigismund de Luxembourg. Povestea înrudirii lui Ioan de Hunedoara cu regele Sigismund datează din vremea sa, însă cel care ar fi contribuit cel mai mult la răspândirea legendei a fost cronicarul şi tipograful Gaspar Heltai, în 1574.
A trecut prin cinci mari incendii
În istoria sa îndelungată, Castelul Corvinilor a ars de cinci ori, însă structurile de piatră ale acestuia au rezistat incendiilor mistuitoare.
Potrivit istoricilor, în anul 1534, cetatea medievală a fost incendiată din ordinul principelui transilvan Ioan Zapolya.
În anul 1601, Hunedoara a fost asediată de oştile lui Mihai Viteazul, care a ordonat incendierea castelului, ca pedeapsă pentru pierderea a 180 dintre mercenarii săi.
În iarna anului 1659 - 1660, castelul a fost asediat şi prădat de trupele principelui Gheorghe Rakoczi al II-lea, cel care devenise atunci noul proprietar al castelului din Hunedoara, informează muzeografii de la Castelul Corvinilor.
FOTO: Castelul în 1828.
„În anul 1817 s-a făcut o reparaţie generală a edificiului, dar nici nu au fost finalizate lucrările finanţate de Împăratul Francisc că un fulger a lovit acoperişul capelei care a ars”, informa Muzeul Castelului Corvinilor.
Poarta închisorii, cea mai veche uşă din castel
Ultimul incendiu mistuitor la Castelul Corvinilor a avut loc în noaptea de 13 aprilie 1854, susţin istoricii. Focul a izbucnit lângă turnul de poartă, din neglijenţa pretorului plasei Hunedoara, şi s-a extins foarte repede, transformând din nou castelul în ruină.
Intrarea în temniţă. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
O altă variantă a cauzei incendiului este că acoperişul a fost lovit de un fulger, iar focul, înteţit de un vânt puternic, a cuprins în cele din urmă întregul castel, devastându-l. A rezistat doar poarta fostei închisori a Castelului Corvinilor, despre care se crede că ar fi la fel de veche ca frescele din Aripa Matia. Poarta se află într-un loc mai puţin expus, la intrarea în castel prin Turnul nou de poartă, astfel că flăcările nu au ajuns la ea.
„Incendiul a distrus acoperişul care era din şindrilă şi restul structurii din lemn a castelului, dar şi tocuri de uşă, geamuri, grinzile de susţinere ale plafoanelor din lemn şi ale scărilor de lemn care predominaseră până atunci în castel. De acest incendiu a scăpat numai uşa închisorii care are o mare valoare, fiind considerată singura uşă originală din lemn a castelului”, informau muzeografii de la Castelul Corvinilor. Timp de peste un deceniu de la incendiu, până în 1968, castelul a rămas aproape abandonat. Apoi a intrat în mai multe campanii ample de restaurare, care i-au adus înfăţişarea din zilele noastre.
Se încarcă comentariile...
