Video „Colosseumul din România”, redeschis după trei ani de lucrări. Fața complet schimbată a Amfiteatrului din Sarmizegetusa
0După aproape trei ani în care s-a aflat în șantier de conservare și restaurare, Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unul dintre cele mai valoroase monumente din vremea romanilor, a fost redeschis publicului.
Lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare a Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost recepționate, iar de vineri, 8 august 2025, monumentul istoric, asemuit cu faimosul „Colloseum” din Roma, a fost redeschis turiștilor.
Va putea găzdui evenimente
Amfiteatrul roman, construit la începutul secolului al doilea în fostul oraș antic înființat de împăratul Traian, a fost redescoperit în secolul al XIX-lea, dezvelit complet la începutul secolului XX și a trecut de-a lungul timpului prin mai multe etape de restaurare.
Cea mai importantă dintre acestea a început în 2022 și a reprezentat o investiție de aproape cinci milioane de euro, finanțată prin programele europene (POR 2014–2020 și Programul Regional Vest 2021–2027), fonduri atrase de Consiliul Județean Hunedoara.
„Intenția noastră a fost aceea de a conserva ruina și de a permite vizitatorilor, de aici înainte, să o perceapă, să o viziteze, să aibă experiența acestui spațiu așa cum a fost timp de 100 de ani. Însă nu ne-am limitat la conservare, ci am adăugat încă un strat, cel de interpretare. În general, ruinele nu sunt explicite, nu-și spun povestea în întregime fără un ajutor. Este ceea ce vedem deasupra ruinei, structura aceasta metalică, al cărei rol este, în primul rând, de a restitui monumentului caracterul său de spațiu introvertit, întors către centru, către arenă. Rolul acestor structuri este acela de a permite publicului să asiste la reprezentații, deci de a restitui monumentului funcțiunea originară. Asta am făcut și noi aici”, a precizat arhitectul Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.
Amfiteatrul cu tribune metalice
Proiectul a însemnat cercetarea și conservarea amfiteatrului, dar și restaurarea vestigiilor sale, reconstituirea unor elemente arhitecturale, consolidarea zidurilor, amenajarea unor tribune pe structuri metalice demontabile, construirea unei scene, instalarea unui sistem de iluminat arhitectural, precum și amenajări exterioare care facilitează accesul și vizitarea monumentului.
Amfiteatrul va putea fi folosit pentru evenimente culturale și spectacole, noile sale tribune putând găzdui până la 500 de spectatori.
„Este singurul monument arheologic din România care permite o astfel de recuperare a funcțiunii originare, păstrând în același timp caracterul nealterat al ruinei. Vorbim, așadar, de o intervenție complexă, care conține două straturi principale: conservarea și punerea în valoare, respectiv interpretarea”, a adăugat Ștefan Bâlici, care a participat la proiect încă de la început, fiind atunci director al Institutului Național al Patrimoniului.
Soluția realizării gradenelor din structură metalică zincată, independente de structura istorică, a fost acceptată de specialiști, însă a stârnit controverse, prin noua înfățișare a monumentului. Este o intervenție reversibilă, deoarece, în cazul unor viitoare restaurări, gradenele vor putea fi extrase fără a produce daune asupra monumentului istoric, completează arhitectul. Lucrările s-au derulat sub supraveghere arheologică și au fost avizate de specialiști în restaurare și de Ministerul Culturii.
Alături de amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, mai multe monumente istorice valoroase din Hunedoara au fost restaurate sau sunt în șantier. Castelul Corvinilor se află în șantier din 2019, fiind în a doua etapă de restaurare, finanțată cu fonduri europene, Cetatea Devei a fost reabilitată, Cetatea Orăștiei a fost restaurată, iar monumente din Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor, sunt și ele în curs de restaurare.
Emblema orașului roman
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a provinciei Dacia în vremea împăratului Traian, se află la 15 kilometri de Hațeg, iar în antichitate colonia se întindea pe o suprafață de cel puțin 30 de hectare.
În Antichitate, aşezarea purta numele Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa şi a fost locul unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele care au luptat pentru cucerirea Daciei. Oraşul antic număra la început câteva mii de locuitori, care se bucurau de privilegiile scutirii de taxe şi de drepturi de proprietate asupra terenurilor fertile din împrejurimi, susţin istoricii.
Oraşul în formă patrulaterică a fost extins pe o suprafață vastă care cuprindea și teritoriul actual al satelor din împrejurimile localității Sarmizegetusa, iar populația a crescut treptat, până la 20 – 25.000 de locuitori.
Cel mai cunoscut monument din ansamblul de construcții antice este amfiteatrul roman, o clădire de piatră și marmură, bine conservată, deși în trecut a fost demantelată de localnici pentru ca materialele din care a fost construit să poată fi refolosite.
„Construit inițial din lemn, el a fost refăcut în piatră încă în timpul domniei lui Traian, dobândind un caracter monumental. Decorația sa exalta victoria recentă asupra dacilor. În fața intrării se găsea altarul (groma), ridicat cu ocazia fondării coloniei și întemeierii provinciei, întregul spațiu căpătând astfel un statut sacru, încărcat cu o mare valoare simbolică”, informa Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei. Amfiteatrul a fost dezvelit la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar de atunci a trecut prin mai multe perioade de refacere.
Se încarcă comentariile...
