Video Satul aflat în inima ținutului cetăților dacice. Aici încep drumurile spre locurile antice faimoase VIDEO
0Drumurile spre cele mai faimoase locuri din ținutul cetăților dacice trec prin Grădiștea de Munte, un sat pitoresc din Hunedoara, înconjurat de munți și păduri vaste.
Mai puțin de 150 de oameni locuiesc în satul Grădiștea de Munte (video) din Hunedoara, devenit un reper turistic al României, asaltat de oaspeții cetăților dacice.
În trecut, așezarea înconjurată de munți și păduri, aflată la circa 30 de kilometri de Orăștie, era un loc mai puțin prielnic locuirii, însă numeroasele vestigii antice descoperite aici au făcut-o faimoasă.
Călătorii care ajung în centrul satului de pe valea Grădiștii (Orăștiei) au la dispoziție o mulțime de opțiuni pentru a-și continua excursiile spre locurile atractive din ținutul cetăților dacice.
Cetățile dacice Coștești și Blidaru
Satul Grădiștea de Munte este traversat de șoseaua Costești – Sarmizegetusa Regia, de circa 18 kilometri, modernizată în anii 2014 – 2015. Este ultima localitate prin care trec excursioniștii înainte de a ajunge în capitala dacilor.
Drumul de pe Valea Grădiștii începe de la poalele fostei mari cetăți dacice Costești, unde un fel de arc de triumf, împodobit cu basoreliefurile unor daci, marchează intrarea în ținutul cetăților dacice. De aici, șoseaua se afundă în pădure, traversând defileul spre satul Grădiștea de Munte.
La marginea satului Costești (video), cu câțiva kilometri înainte de intrarea în Grădiștea de Munte, un drum secundar se desprinde din șoseaua principală, traversează Apa Grădiștii și urcă în dreapta spre cetatea dacică Costești, aflată la circa doi kilometri de intersecție.
Drumul încă nemodernizat trece pe lângă un șir de pensiuni, pline de turiști în timpul verii. Un alt drum, modernizat în anii trecuți, urcă spre satul Târsa – de unde călătorii își pot continua drumul pe jos spre Poiana Omului din Munții Șureanu. De la podul peste Apa Grădiștii, o potecă urcă în stânga, prin pădure, spre cetatea dacică Blidaru, aflată în patrimoniul cultural mondial UNESCO, împreună cu cetățile dacice Costești, Piatra Roșie, Sarmizegetusa Regia, Bănița și Căpâlna.
Platoul Vârtoapelor, locul legendar de lângă Sarmizegetusa regia
Mai multe drumuri forestiere urcă din satul Grădiștea de Munte spre Platoul Vârtoapelor (video).
Locul este căutat de turiști în special primăvara, când înfloresc ghioceii sălbatici (luștele). Atunci, conform tradiției locale locale, își fac simțită prezența zânele care protejează aşezarea din munţi şi o împodobesc cu flori.
Unul dintre aceste drumuri pornește în stânga șoselei principale, pe valea Rea, și după circa șapte kilometri ajunge în dreptul unei mănăstiri înființate în urmă cu un deceniu. În apropiere de schit, din locul unde se unesc pâraiele Valea Rea și Bodii călătorii pot continua urcușul pe o potecă ce urmează cursul pârâului Bodii, al cărui izvor se află în apropiere de prăpăstiile de la marginea Platoului Vârtoapelor.
Urcușul duce spre locul numit Sub Cununi (video), unde câteva grote săpate în peretele de stâncă ar fi adăpostit mari comori în trecut.
„Partea mai înaltă a Vârtoapelor, numită de localnici Sub Cununi, tocmai datorită cununii stâncoase ce o înconjoară, cuprinde mai multe terase, în parte antropogene. Pe prima dintre terasele de aici, cea mai de vest, se păstrează ruinele unei construcții romane, constând din ziduri de mortar, țigle și cărămizi. Încă de la mijlocul secolului trecut aici au fost descoperite câteva inscripții precum și peste 500 de denari romani republicani. Este așezarea romană cea mai apropiată de zidurile capitalei statului dac, al cărei nume însă nu s-a păstrat, dar despre care s-a presupus a fi anticul Ranisstorum”, arăta arheologul Ioan Glodariu.
Pe terasele aflate în apropierea acestor ruine, adăuga istoricul au fost descoperite urme de locuire dacică, iar pe Culmea Vârtoapelor se afla o întinsă așezare dacică, între cotele 931 și 936 metri.
Vârful lui Hulpe – cetate dacică din locurile comorilor
Un alt drum forestier care pornește din mijlocul satului Grădiștea de Munte urmează, în stânga, valea pârâului Anineș și urcă spre Vârful lui Hulpe, o fostă fortificație dacică aflată la mai puțin de cinci kilometri de Sarmizegetusa Regia, identificată în anii ´50, dar pe care arheologii nu au mai cercetat-o.
Vârful lui Hulpe avea rolul de a apăra Sarmizegetusa Regia, în cazul în care atacatorii se apropiau de ea dinspre valea Sibișelului prin zona actualului sat Măgureni.
În aceeași zonă, pe dealul numit Fața Cetei, cele 40-50 de terase antice identificate de arheologi arată că zona era intens locuită în vremea dacilor. La Fața Cetei, arheologii au găsit numeroase piese de ceramică dacică pictată și un depozit de obiecte de fier, însă localnicii au făcut o descoperire spectaculoasă.
Pe valea Anineșului, în apropiere de Vârful lui Hulpe, se află Râpa cu Galbeni și Valea Mică, două locuri tainice unde în jurul anului 1800 au fost scoase la iveală mari tezaure de aur, pe care localnicii nu le-au mai putut păstra sub tăcere, aşa cum s-a întâmplat în alte cazuri.
Drumurile forestiere din ținutul cetăților dacice
Un alt drum forestier din Grădiștea de Munte urmează cursul unui pârâu (Apa Mică) spre Târsa. Traseul face parte din Via Transilvanica – o rută istorică și culturală care traversează și județul Hunedoara. Imediat după podul peste râul Grădiștea, o potecă se desprinde în stânga din drumul forestier, urcând spre Dealul Pustiosu (video).
Poteca se suprapune parțial cu un fost drum dacic și duce pe turiști la ruinele unei vaste așezări dacice, mai puțin cunoscută în prezent. Așezarea antică ocupa o terasă de aproape un hectar, la poalele unei stânci proeminente.
În centrul ei au fost descoperite ruinele unei construcții circulare, în interiorul căreia se aflau o încăpere de formă circulară și alta rectangulară – edificii care puteau reprezenta un sanctuar al dacilor.
Cel mai popular traseu care trece prin satul Grădiștea de Munte îi aduce pe turiști la Sarmizegetusa Regia (video).
Ultimii patru kilometri ai șoselei spre capitala dacilor urcă pe valea Albă, afluent al Apei Grădiștii. După circa doi kilometri, o potecă începe din stânga drumului principal spre cetatea Fețele Albe, aflată la capătul unui urcuș de 30 – 40 de minute prin pădure.
Alte drumuri forestiere și poteci din satul Grădiștea urcă spre Vârful Godeanu – „muntele sfânt al dacilor” – aflat deasupra Sarmizegetusei Regia, spre Maleia, Tâmpu și Rudele - culmile pe care arheologii au identificat rămășițele mai multor așezări dacice insuficient cercetate – și spre castrele de marș înființate de romani în jurul Sarmizegetusei Regia.
Se încarcă comentariile...
