Fost ambasador american în Ucraina: Putin nu e pregătit pentru pace. Noua tentativă a SUA de a opri războiul din Ucraina riscă să fie sortită eșecului
0Nu există indicii că Rusia este dispusă să accepte un acord de pace. Pe parcursul celor aproape patru ani de război la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, au apărut periodic planuri de pace și inițiative diplomatice care nu au avut succes. Încurajat de rezultatele obținute în Gaza, președintele SUA, Donald Trump, a lansat săptămâna trecută o nouă încercare de a pune capăt conflictului.
Trump a mizat pe „forța personalității” și pe impunerea unui termen-limită pentru a avansa un plan menit să ducă la încetarea ostilităților. Asemănător acordului intermediat în Gaza, documentul privind Ucraina includea crearea unui consiliu de pace condus de Trump, un schimb de prizonieri și un pachet de finanțare pentru reconstrucție. Însă acest demers s-a lovit de un lider care, potrivit analizelor, nu este pregătit pentru pace, notează The Telegraph.
„Nu există semne că Rusia urmărește un acord. Iar acesta este punctul central: pacea cu orice preț — o poziție care, aparent, definește abordarea Statelor Unite — nu reprezintă o pace autentică”, a declarat Bridget Brink, fost ambasador al SUA în Ucraina.
Detalii despre această nouă inițiativă au apărut în presă săptămâna trecută. Administrația americană, prin intermediul emisarului special Steve Witkoff, ar fi discutat cu Moscova elaborarea unui plan în 28 de puncte. Acesta ar prevedea cedarea Donbasului către Rusia, limitarea efectivelor armatei ucrainene și renunțarea la obiectivul aderării la NATO. În schimb, Rusia ar urma să promită că nu va mai ataca Ucraina, iar în caz de încălcare a angajamentului sancțiunile ar fi reintroduse.
Presiunea asupra președintelui Zelenski a crescut, pe fondul unui scandal de corupție
Trump s-a arătat entuziasmat de perspectivă, în speranța obținerii unei noi realizări majore pe plan internațional — și, posibil, a unui premiu Nobel pentru Pace. El ar fi cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să accepte planul până la Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, deși ulterior a contestat existența unui termen-limită.
Propunerea inițială a provocat neliniște la Kiev și în capitalele europene, fiind percepută drept o concesie majoră în favoarea Moscovei. Au urmat o serie de consultări diplomatice. Reprezentanți americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a discuta modificări ale planului. Secretarul armatei SUA, Dan Driscoll, a avut întrevederi atât cu oficiali ruși, cât și ucraineni, la Abu Dhabi. Au circulat și informații privind o posibilă întrevedere între Zelenski și Trump. Președintele SUA a afirmat însă, marți, 25 noiembrie, că nu va avea o asemenea întâlnire înainte ca negocierile să fie aproape finalizate.
Analiștii care urmăresc evoluțiile de pe front atrag atenția că situații similare au avut loc deja de două ori: în aprilie, când Moscova a reacționat la o propunere de pace cu una dintre cele mai ample ofensive ale războiului, și în august, când summitul Trump–Putin nu a produs rezultate.
„De ce acum?”, întreabă Tatiana Stanova, cercetătoare la Carnegie Endowment.
„În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza spre Ucraina… pur și simplu a avut mai mult timp. În al doilea rând, contextul intern din Ucraina”, a spus aceasta.
Presiunea asupra președintelui Zelenski a crescut, pe fondul unui scandal de corupție și al dificultăților militare de pe front. În acest climat, solicitările de compromis sunt tot mai accentuate. În schimb, Putin a transmis constant că are propriile cerințe — recunoașterea anexării unor teritorii, includerea Ucrainei în sfera de influență rusă și oprirea extinderii NATO — și că acestea trebuie îndeplinite pentru a obține pacea.
„Poziția lui Putin este clară: Putem încheia războiul chiar mâine, dacă Ucraina acceptă toate condițiile noastre. Nu suntem pregătiți pentru compromis”, afirmă Stanova.
Putin trage de timp
Această dinamică limitează relevanța comparației cu Gaza. În acel caz, Hamas era învins și forțat să cedeze; Israelul era aproape de atingerea obiectivelor sale militare; populația din Gaza dorea încetarea bombardamentelor; iar în Israel exista presiune pentru eliberarea ostaticilor. În plus, o eroare tactică a premierului Benjamin Netanyahu, care a tensionat relațiile cu Qatarul, i-a oferit lui Trump un avantaj diplomatic.
Situația este diferită în Ucraina: Zelenski continuă să beneficieze de sprijin intern, în ciuda acuzațiilor de corupție ce vizează membri ai administrației sale, iar Putin a indicat că este dispus să aștepte.
Orisia Lutsevici, director adjunct al programului Rusia și Eurasia de la Chatham House, afirmă că planul în 28 de puncte se înscrie în „o operațiune sofisticată” menită să ofere timp armatei ruse pentru avansuri.
„Putin câștigă timp în dialogul cu Trump. Ținta sa este să întârzie implementarea sancțiunilor petroliere intrate în vigoare pe 21 noiembrie și să blocheze adoptarea unui proiect de lege privind sancțiunile secundare, aflat în prezent în Camera Reprezentanților”, a spus ea.
Moscova a respins rapid contrapropunerile europene și a oferit un răspuns concret: intensificarea atacurilor asupra Ucrainei. Marți, 25 noiembrie, Rusia a lansat 22 de rachete și peste 460 de drone, atacuri soldate cu victime civile.
Potrivit The New York Times, oficiali ucraineni și europeni au respirat ușurați după ce au reușit să corecteze unele dintre prevederile planului inițial, considerate favorabile Rusiei. Totuși, diplomația rămâne constrânsă de o realitate incomodă: rezultatul final poate depinde de ceea ce Kremlinul este dispus să accepte. Putin pare convins că răbdarea ar putea să-i aducă noi concesii — în linie cu obiectivul strategic de slăbire a Ucrainei.
Se încarcă comentariile...
