Cum se apărau dacii în faţa puternicului Imperiu Roman. Construcţiile militare ingenioase care au rezistat timpului VIDEO

0
0
Turnul pentagonal din Sarmizegetusa Regia Foto Daniel Guţă
Turnul pentagonal din Sarmizegetusa Regia Foto Daniel Guţă

Oaspeţii cetăţilor dacice pot vedea rămăşiţele unor construcţii militare ingenioase care au rezistat circa două milenii.

Munţii Orăştiei (Şureanu) cuprind cea mai mare concentrare de cetăţi antice de piatră, care făceau parte, potrivit unor istorici, dintr-un sistem defensiv complex, întins pe aproape 150 de kilometri pătraţi în jurul Sarmizegetusei Regia, centrul religios şi politic al dacilor înainte de cucerirea romană.

VIDEO - CONSTRUCŢII MILITARE INGENIOASE

În vremea regelui Decebal, fortificaţiile de piatră ale dacilor reprezentau una dintre marile realizări ale arhitecturii militare din afara Imperiului roman. Eforturi considerabile au fost depuse pentru construcţia lor în locuri greu accesibile chiar şi în prezent. De altfel, Decebal era recunoscut ca fiind „foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor”, informa autorul latin Dio Cassius.

Cetatea dacică Blidaru a fost profanată de amatorii de ritualuri mistice. Distrugeri iremediabile în situl UNESCO

A doua cădere a Sarmizegetusei Regia. De ce s-a degradat rapid cel mai valoros sit antic din România

Tenebrele cetăţilor dacice, dezvăluite de Vladimir Brilinsky, omul care a găsit matriţa unică în lume

Calea de acces spre Sarmizegetusa Regia, dinspre Valea Mureşului (vest) era păzită de cetăţile dacice Costeşti şi Blidaru şi de o serie de fortificaţii şi turnuri de dimensiuni mai mici, plasate în împrejurimile acestora. Accesul dinspre nord-est putea fi blocat de aşezările cu rol militar de la Cugir, Vârful lui Hulpe, Feţele Albe şi Căpâlna. Cetatea dacică Piatra Roşie şi fortificaţia de la Cicolovina – Ponorici întinsă pe aproape doi kilometri aveau menirea să oprească avansul invadatorilor dinspre sud-est (valea Streiului) spre Sarmizegetusa Regia. Cetatea dacică Băniţa ar fi avut rolul de apărare a teritoriului capitalei dacilor în faţa unor invazii din sud.


Sarmizegetusa Regia. ADEVĂRUL


Alături de fortificaţiile ridicate de daci pe culmi, munţii greu de traversat au fost folosiţi ca bariere naturale în calea invadatorilor.

„Singura cale de acces către Sarmizegetusa-Grădiştea de Munte, rămasă fără fortificaţii era aceea, mai dificilă, care venea dinspre est şi ajungea la izvoarele râului Jiu pe culmile masivului muntos: este drumul urmat de armata romană în 101-102, jalonat de castrele de marş de la Vârful lui Pătru, Jiguru, Comărnicel şi Muncel şi care l-a condus pe Traian până sub zidurile Sarmizegetusei. Legătura între cetăţi era asigurată de un sistem arborescent de turmuri de pază, care erau, ele însele, puncte de rezistenţă (inclusiv pe segmentul Costeşti-Cetăţuie - Sarmizegetusa Regia)”, informează Institutul Naţional al Patrimoniului, pe pagina dedicată Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.


Construcţii militare ingenioase din cetăţile dacice. ADEVĂRUL


Deşi toate cetăţile dacice au fost distruse şi incendiate la începutul secolului al doilea, multe dintre vechile lor turnuri de apărare, ziduri, bastioane şi cazemate au supravieţuit parţial războaielor daco-romane şi apoi trecerii îndelungate a timpului.

Zidurile care apărau majoritatea cetăţilor dacice s-au păstrat cel mai bine. Au fost construite într-o tehnică de inspiraţie elenistică, pe care istoricii au numit-o murus dacicus. Zidurile dacice erau formate din două paramente de blocuri de calcar, aşezate paralel, în timp ce spaţiul dintre acestea era umplut cu piatră spartă, pietriş şi pământ bine tasat. Pentru susţinerea lor, erau folosite bârne de stejar. Deşi grinzile putrezeau cu timpul, zidurile şi-au păstrat forma şi stabilitatea. Doar oamenii şi natura le-au afectat integritatea în ultimele decenii, după ce au fost scoase la iveală de arheologi.    

În afara puternicelor ziduri, păstrate timp de aproape două milenii, oaspeţii cetăţilor dacice pot vedea câteva dintre monumentele cele mai spectaculoase rămase din sistemul de apărare ale acestora.
 

Turnul pentagonal unic în Sarmizegetusa Regia

Turnul pentagonal din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai spectaculoase construcţii de apărare ale dacilor. A fost scos la iveală la începutul anilor 1800, când au avut loc primele cercetări arheologice la Sarmizegetusa Regia, devenită faimoasă la acea vreme datorită comorilor descoperite de localnici printre ruinele ei.


Fortificaţia din Sarmizegetusa Regia, refăcută de romani. ADEVĂRUL

Turnul pentagonal a mai fost cercetat începând din anii ´50, iar din deceniul următor pe lângă săpăturile arheologice a avut loc degajarea sa, pentru a putea fi introdus în circuitul turistic. „În momentul dezvelirii arheologice complete din anii ’60 ai secolului trecut, paramentul turnului era format din patru-şase asize (cinci rânduri complete şi unul, cel mai de sus, parţial – alcătuit din patru blocuri de calcar), care descriau un plan vertical, neînclinat.

În prezent, starea de degradare a monumentului este accentuată. Alunecările de teren (încă active), apele pluviale şi rădăcinile arborilor din apropiere creează eforturi constante în zidurile fostului turn, care au condus la prăbuşirea a două asize. Local, zidurile ies din verticală mai bine de 30 cm, existând pericolul iminent al prăbuşirii unor segmente consistente”, arată „Studiul istoricuo-arhitectural de fundamentare a intervenţiilor în situl Sarmizegetusa Regia”, publicat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

sarmizegetusa regia foto daniel guta adevarul


Turnul Pentahonal. ADEVĂRUL


Deasupra Turnului pentagonal se întinde cea mai importantă zonă a Sarmizegetusei Regia, Terasa a XI-a, pe care se află majoritatea templelor antice.
 

Turnurile gemene din cetatea Costeşti

Două „palate” dau farmec cetăţii dacice Costeşti, considerată de unii arheologi drept cea mai veche aşezare dacică din Munţii Orăştiei.

A fost ridicată, cel mai probabil, între secolul al doilea î. Hr. şi începutul secolului următor şi ar fi fost reşedinţă a regelui Burebista, servind şi ca fort militar. O mulţime de construcţii de apărare antice pot fi observate în situl UNESCO, însă emblemele sale sunt cele două turnuri – locuinţă, aflate la circa 100 de metri unul de celălalt, din zona cea mai înaltă a aşezării.


Turn în cetatea dacică de la Costeşti. ADEVĂRUL

„Pe platoul superior al cetăţii se aflau două turnuri-locuinţă: unul dispus în extremitatea nordică, iar celălalt în cea sudică. Ambele aveau parterul construit din blocuri de calcar, continuând apoi pe verticală cu un zid din cărămizi slab arse, pentru acoperiş folosindu-se ţigle masive din lut ars. Între cele două turnuri se aflau, probabil, un  foişor de observaţie şi câteva barăci din lemn”, informează arheologii, pe site-ul cetăţi-dacice, portalul oficial al ansamblului arheologic din Munţii Orăştiei.

constructii militare costesti foto daniel guta adevarul



În ultimii doi ani, în urma unei intervenţii coordonată prin programul „Ambulanţa pentru monumente”, unul dintre turnurile cetăţii Costeşti a primit un nou acoperiş de protecţie, urmând ca lucrări similare să ducă şi la protejarea celui de-al doilea „palat”.


Ruinele unui turn din cetatea Costeşti. ADEVĂRUL

constructii militare costesti foto daniel guta adevarul

Şicanele din cetatea cetatea Blidaru

Cetatea dacică Blidaru a fost construită în secolul I î.Hr. şi a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor. Avea o formă trapezoidală, ziduri construite în tehnica murus dacicus, cu grosimi de până la trei metri şi înălţimi care atingeau cinci metri în Antichitate, şi cuprindea şase turnuri puternice de apărare, un turn în interior şi opt cazemate.


Turnul cu şicană, în Blidaru. ADEVĂRUL

„Cele şase turnuri patrulatere aflate pe traseul cetăţii aveau rosturi militare, dar turnul aflat în interior a funcţionat, probabil, şi ca reşedinţă a căpeteniei. În afara turnului-locuinţă, în interiorul cetăţii au fost ridicate barăci din lemn, dar şi încăperi patrulatere din piatră, lipite de zidul de incintă de pe laturile de nord-vest şi sud-vest. Pereţii încăperilor au fost realizaţi din blocuri de calcar şi plăci de micaşist parţial prelucrate şi unite între ele cu lut. Cel mai probabil aceste încăperi au fost folosite pentru depozitarea proviziilor, iar planşeul lor a funcţionat ca platformă pentru susţinerea unor maşini de luptă”, informează arheologii. 

constructii militare blidaru foto daniel guta adevarul

Intrarea în cetate se făcea iniţial doar printr-unul din turnuri, realizat în sistemul „a chicane”. În cazul în care invadatorii distrugeau poarta de lemn a acestuia, se loveau de peretele din spate al turnului, fiind apoi nevoiţi să cotească spre dreapta, către o altă poartă, îngreunându-şi înaintarea. O a doua intrare în cetate, şi ea flancată de două ziduri, a fost amenajată ulterior.  



Potrivit arheologilor, „cazematele” adăpostite în spatele zidurilor nu au mai fost întâlnite în alte cetăţi dacice. Pe ele ar fi fost amplasate maşinile de luptă ale dacilor, care puteau arunca proiectele în vale, până la 300 de metri, pentru a împiedica apropierea inamicilor.


Rămăşiţele unei cazemate dacice. ADEVĂRUL

În jurul cetăţii Blidaru au fost descoperite mai multe aşezări civile, pe terase realizate în trepte, legate între ele prin reţele de drumuri. Şi acestea erau apărate de mai multe turnuri, aparent solitare. Cel mai spectaculos şi bine păstrat dintre ele se află în locul numit Poiana Perţii şi ar fi fost folosit pentru apărarea cetăţii şi a uneia dintre cisternele de apă ale acesteia.

constructii militare costesti foto daniel guta adevarul

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Peştera Cioclovina, sanctuarul antic plin de mistere care a ascuns o comoară nepreţuită

Misterul unui craniu de acum 33.000 de ani, descoperit într-un sat din Hunedoara, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, desluşit

Piaţa înfloritoare a aurului dacic. Cum au fost traficaţi Kosonii din Sarmizegetusa Regia online, în lumea largă

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani


 

Hunedoara


Ultimele știri
Cele mai citite