Video Mica Romă antică de la poalele Retezatului renaște. Forul lui Traian din Sarmizegetusa, în șantier VIDEO
0Forul lui Traian de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video) din Hunedoara va fi restaurat. Este al doilea monument prețios al orașului antic din Țara Hațegului, care va fi restaurat în ultimii ani, după amfiteatrul roman.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa din Hunedoara a fost numită de unii istorici „mica Romă”, în timp ce alți oameni de știință au comparat-o în trecut cu orașul antic Pompeii, datorită numeroaselor monumente valoroase pe care le cuprinde.
Așezarea civilă antică din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află pe lista indicativă a monumentelor din patrimoniul mondial cultural UNESCO, care cuprinde așezările romane de frontierele (Limesul) provinciei Dacia.
Cei care vizitează orașul antic întemeiat de Traian după cucerirea unor teritorii ale Daciei găsesc aici o mulțime de vestigii care, intercalate cu terenurile agricole, livezile și drumurile de pământ oferă senzația unei întoarceri în timp.
Din toamna anului 2022, Amfiteatrul roman din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a intrat în șantier și este restaurat pe fonduri europene. Lucrările, estimate la 17 milioane de lei, vizează consolidarea și restaurarea monumentului, dar și amenajarea unei tribune metalice, care va putea găzdui spectatori la evenimentele care vor avea loc în Amfiteatrul roman.
Un alt monument valoros din „mica Romă” va fi și el reabilitat.
Forul lui Traian intră în șantier
Consiliul Județean Hunedoara a semnat contractul de proiectare și execuție pentru o serie de lucrări de conservare a monumentelor antice din Forul lui Traian.
Investiția finanțată prin Programul Național de Redresare și Reziliență se ridică la aproximativ două milioane de euro și va trebui realizată în 28 de luni de la data semnării contractului.
Proiectul cuprinde lucrări de cercetare arheologică, inventariere, conservare, restaurare și reabilitare a ruinelor din Forul lui Traian.
„Vor fi restaurate fragmentele de zidărie ale zidului porticului (inclusiv fragmentele de trepte și cele două fragmente de coloane) și cele păstrate la nord de acesta (proportic), fragmentele păstrate ale fundațiilor celor două fântâni amplasate lateral propylonului, fragmentele de emplecton ale postamentelor coloanelor din dreapta ale propylonului, porțiunea păstrată a decumanusului și canalul de sub acesta, groma și treptele tetrapylonului. Vor fi reconstruite coloanele propylon; Proiectul mai propune amenajări exterioare, acoperiri, elemente prezentare și de accesibilizare; Realizarea unei aplicații prin care să se prezinte reconstituirea virtuală a forului”, se arată în documentația investiției.
Piața cu palate și monumente din Mica Romă
Forul lui Traian, sau „forum vetus“, era amplasat în centrul coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
„Construit iniţial din lemn, el a fost refăcut în piatră încă în timpul domniei lui Traian, dobândind un caracter monumental. Decoraţia sa exalta victoria recentă asupra dacilor. În faţa intrării se găsea altarul (groma), ridicat cu ocazia fondării coloniei şi întemeierii provinciei, întregul spaţiu căpătând astfel un statut sacru, încărcat cu o mare valoare simbolică”, informează Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
La mijlocul secolului al doilea, piața centrală a coloniei de veterani a fost decorată cu elemente arhitectonice din marmură, adusă de la cariera de la Bucovă: un material mai casant și mai puțin rezistent față de marmura de la Ruschița descoperită mai târziu, impregnat cu firicele albastre.
Forul lui Traian din Sarmizegetusa ocupa circa un hectar și era înconjurat de o colonadă (porticus), fiind flancat de o mare sală pentru reuniuni și judecăţi (basilica).
„De jur împrejur se găseau numeroase încăperi, care serveau ca sedii ale administraţiei locale (printre care şi curia, sala consiliului municipal) şi ale diferitelor asociaţii profesionale şi religioase. În decursul timpului curtea forului s-a umplut literalmente cu statui onorifice de bronz, reprezentând cu precădere împăraţi călare sau în atelaj triumfal cu patru cai (quadriga). Cum cercetările la forul traianic s-au încheiat, se impune restaurarea sa cât mai grabnică pentru a reda din plin circuitului turistic acest important obiectiv”, informează Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Potrivit istoricilor, la sud de Forul lui Traian din Sarmizegetusa se găsea piaţa alimentară (macellum), flancată de câte un şir de magazine (tabernae) şi având în centru bazine pentru peşte proaspăt.
La mijlocul secolului al II-lea, piaţa alimentară a fost înlocuită cu un al doilea for (forum novum), care găzduia templul capitolin. Acesta era amplasat pe un podium monumental, precedat de 11 trepte de marmură şi avea o faţadă cu şase coloane corintice.
„Pe latura de nord, peste vechile tabernae a fost construită o hală pentru vreme rea (cryptoporticus), unde au fost ridicate în timp numeroase statui onorifice pentru elitele locale. În schimb în curtea forului II au fost amplasate statuile ecvestre ale guvernatorilor provinciali, care erau totodată şi patroni ai coloniei traianice”, arată Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
A rezistat până la năvălirea hunilor
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, oraşul întemeiat de împăratul Traian în jurul anului 106, se află în apropiere de Retezatul, la circa 15 kilometri de orașul Hațeg, fiind traversată de drumul național Hațeg – Caransebeș.
În Antichitate, aşezarea purta numele Colonia Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa şi a fost locul unde s-au aşezat numeroşi veterani din trupele romane care au luptat pentru cucerirea Daciei.
Acest oraș antic din România număra la început câteva mii de locuitori, care se bucurau de privilegiile scutirii de taxe şi de drepturi de proprietate asupra terenurilor fertile din împrejurimi, susţin istoricii.
În deceniile următoare, populația a crescut treptat, până la 20 – 25.000 de locuitori.
Din secolul al treilea, oraşul a început să decadă. A fost părăsit de armatele romane retrase din Dacia şi lăsat pradă migratorilor. A continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă.
Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, susţin istoricii.
Se încarcă comentariile...
