Maria Magdalena, românca legendară din Retezat. Regina aprigă a munților căutată de haiduci VIDEO
0Povestea celei mai vechi cabane din Retezat este legată de anii în care refugiul înființat la Pietrele s-a aflat în grija Mariei Magdalena, un personaj legendar al munților.
Pietrele, prima cabană înființată în Parcul Național Retezat, la mijlocul anilor ‘30, a păstrat amintirea „reginei munților”, o localnică destoinică și neînfricată pe care o chema Maria Magdalena Hamz, devenită o adevărată legendă a Retezatului.
Înființată în anul 1936, în zona nordică a Retezatului, cabana Pietrele a fost una dintre cele cele mai vechi cabane montane din România. Complexul a fost ridicat în anul 1936, la altitudinea de 1.480 metri, pe una dintre cele mai populare căi de acces în rezervația naturală.
Cabana Pietrele, prima înființată în parcul național
Drumul spre Pietrele pornește din zona Hațegului, traversează satele comunei Sălașul de Sus și urcă pe valea Nucșoarei și a pârâului Pietrele spre popasul de sub crestele Retezatului, folosit ca loc de pornire pentru cel puțin șase trasee prin Parcul Național Retezat.
Construcţia cabanei a urmat declarării în Retezatului drept primul parc naţional din România, care la acea vreme cuprindea 100 de kilometri pătraţi.
Din primul an de funcționare al complexului turistic, aici a fost angajată ca paznic și cabanier Maria Magdalena Hamz, născută în 1894 în satul Câmpul lui Neag, de la poalele muntelui, unul dintre cele mai izolate din Hunedoara.
„Deoarece umblase de mică prin Munții Retezat îi cunoștea foarte bine. În timpul Primului Război Mondial, la sosirea trupelor române, le-a condus pe Muntele Tulișa, prin spatele dispozitivului inamic. În felul acesta, vânătorii de munte români au obținut o victorie, însă cu multe jertfe. Pentru aceste fapte de vitejie, după război, a fost decorată cu Virtutea Militară”, relata Iancu Badiu, autor al mai multor monografii ale ținutului Hațegului.
Maria Magdalena a avut în grijă cabana
Mai multe legende și relatări neobișnuite despre au circulat pe seama Mariei Magdalena Hamz. Potrivit unora dintre ele, ea ar fi adăpostit fugarii ajunși în munți, în anii războiului și în primii ani de comunism.
„Maria Magdalena a avut grijă de cei fugiți în munții Retezatului. Unii din cauza legionarilor, oameni care nu au vrut să lupte în Al Doilea Război Mondial. Au fost ultimii haiduci de pe teritoriul Romaniei ai anilor 1935 - 1947. Dintre acești haiduci, cel puțin 40 în această perioadă, s-a numărat și bunicul meu, Lazăr Pârvulescu”, relata un localnic din Câmpul lui Neag.
O altă legendă spune că Maria Magdalena ar fi primit un ceas de aur de la un lord englez, oaspete al familiei Kendeffy, venit la vânătoare în Retezat. Pentru acest ceas de aur ar fi fost însă jefuită și batjocorită de mai mulți soldați sovietici, pe care i-a întâlnit într-o vale a munților. Drept răzbunare, Maria Magdalena i-a împușcat în 1945 pe sovietici și le-ar fi ascuns trupurile. Secretul l-ar fi dezvăluit chiar ea, câțiva ani mai târziu.
Gazda turiștilor de altădată din Parcul Național Retezat
O mulțime de fotografii din anii ’30 și ’40, realizate de călătorii în Retezat o înfățișau pe Maria Magdalena Hamz în mijlocul grupurilor de turiști ajunși la Pietrele sau singură, purtând o pușcă sau un topor.
Devenise faimoasă ca ghid al călătorilor prin Retezat, ca vânător și pescar de păstrăvi, în apele repezi ale Retezatului.
Sfârșitul ei este la fel de neobișnuit precum i-a fost viața: Maria Magdalena Hamz a murit în 1955, se spune, înecată chiar cu un os de păstrăv.
„A fost un personaj deosebit, care se conturează în istoricul Munţilor Retezat, o bună cunoscătoare a muntelui, primul ghid montan care a parcurs acest teritoriu şi care a marcat primele trasee montane cu momâi. În 1939, a început efectiv activitatea turistică în cadrul Cabanei Pietrele, iar pe lângă Maria Magdalena mai era şi nana Ţia, ce o ajuta pe Maria (acesta din urmă fiind analfabetă). Timpul petrecut de Maria Magdalena la Pietrele se întinde până în 1947, când cabana a fost preluată de Confederaţia Naţională a Muncii, iar ea a fost scoasă la pensie”, informau administratorii complexului Pietrele.
În amintirea Mariei Magdalena, o cascadă aflată în apropiere de complexul din munți îi poartă numele.
Vechea cabană Pietrele care se afla în grija ei a ars, însă, în anul 2007, într-un incendiu izbucnit de la un horn deteriorat. Au rămas cabana Stânişoara si căsuţele din jur, care pot găzdui împreună peste 150 de oameni vara şi circa 70, iarna.
În ultimii ani, căsuțele de la Pietrele au rămas mai mult închise turiștilor, unul dintre motive fiind litigiul dintre presupușii urmași ai familiei Kendeffy, care au revendicat circa 10.000 de hectare din Retezat și statul român.
Se încarcă comentariile...
